România în primele trei luni din 2021: Curs valutar spre 4,9 lei/euro, ROBOR între 1% și 2%. Banca Națională va păstra dobânda cheie la 1,5%

Lichiditatea din piaţa interbancară reduce zilnic nivelul dobânzilor ROBOR atât pe termen scurt cât şi al celor pe termen mediu lung. În primele două zile ale anului, dobânzile overnigiht la care băncile se împrumută una pe alta de pe o zi pe alta au scăzut destul de abrupt, de la 1,63% la 1,22%, în timp ce ROBOR la 3 luni a scăzut de la 2,03% la 1,91%. Analiştii apreciază că această scădere se datorează în principal lichidităţii din piaţă, care va persista atât timp cât va exista deficitul bugetar care trebuie finanţat.

Pe de altă parte, aşa cum apreciază Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România, arată că nu doar lichiditatea este „vinovată” de scăderea ROBOR, ci chiar condiţiile de piaţă: „Dacă avem o dobândă cheie de 1,5% şi un coridor cuprins între 1% dobânda percepută de BNR pentru depozitele atrase şi 2% dobânda la creditele acordate de BNR băncilor comerciale, este clar că, în această marjă, şi ROBOR se va situa între 1% şi 2%”.

Alţi analişti bancari apreciază că ROBOR la 3 luni, de exemplu, se va situa în scurt timp la un nivel de 1,75%. Bineînţeles, totul depinde de politica BNR, care poate strânge periodic lichiditatea din piaţă prin operaţiuni speciale. În aceste condiţii, BNR ar mai avea loc pentru reducerea dobânzii de referinţă, situată acum la minimum istoric pentru România, 1,5%.

Cu toate acestea, analiştii spun că este puţin probabil ca BNR să facă acest lucru în viitorul apropiat, deoarece „la o inflaţie de 2,14%, dobânda cheie de 1,5% este real negativă.

În schimb, ar putea reduce rezervele minime obligatorii constituite de băncile comerciale la BNR, ceea ce ar aduce lichiditate mai multă în piaţă pentru susţinerea economiei”, spune Adrian Codîrlaşu. Acesta recunoaşte însă, că o accentuare a crizei sau alte evenimente extraordinare legate de criza sanitară ar putea provoca şi o scădere a dobânzii cheie a BNR. Acesta consideră însă, că odată cu apariţia vaccinului pentru Covid 19 se vede chiar ieşirea din criză.

Din această cauză, chiar dacă leul este pe o pantă de depreciere şi se îndreptă cu repeziciune către nivelul de 4,9 lei pentru un euro, analiştii nu văd posibilă depăşirea acestui prag în scurt timp. „Este doar o mică problemă de timp până euro va ajunge la 4,9 lei. Dar, chiar dacă este posibil ca BNR să lase mai liberă fluctuaţia cursului de schimb în acest an, nu cred că euro va sări în primul trimestru de acest nivel”, spune un economist al unei bănci comerciale. Codîrlaşu, la rândul său, spune că situaţia globală îndeamnă investitorii către activele cu risc, lucru care nu ar aduce prejudicii leului, aflat oricum pe o pantă de depreciere.