Lia Savonea îl acuză pe Bolojan de încălcarea principiului separației puterilor în stat, după ce premierul a transmis o scrisoare către CCR privitoare la amânarea verditului asupra legii pensiilor magistraților

Adaugă-ne ca sursă preferată

Premierul Ilie Bolojan a trimis vineri o scrisoare Curţii Constituţionale, în care atrage atenţia că, în situaţia în care CCR va amâna pronunţarea unei decizii asupra legii pensiilor magistraţilor, există o probabilitate „foarte mare” ca România să piardă fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

În replică, Lia Savonea susţine că demersul premierului încalcă principiul separaţiei puterilor în stat.

„În exercitarea atribuţiilor constituţionale ce revin Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în considerarea rolului fundamental al justiţiei într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă faţă de conţinutul şi semnificaţia scrisorii pe care aţi adresat-o preşedintei Curţii Constituţionale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat.

Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituţionalităţii proiectului de lege privind pensiile magistraţilor ar conduce automat la pierderea unor fonduri din PNRR este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiţionalităţile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislaţia adoptată anterior, iar legătura directă şi exclusivă dintre sumele invocate şi proiectul de lege supus controlului de constituţionalitate nu este susţinută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată într-un comunicat semnat de Lia Savonea.

Aceasta atrage atenţia că Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi vorbeşte despre o „tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale”.

„Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituţie nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele şi indirecte, asupra unei autorităţi jurisdicţionale. Independenţa justiţiei nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condiţiile esenţiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, a adăugat Savonea.

În încheiere, şefa ÎCCJ îl invită pe premierul Ilie Bolojan să reafirme public ataşamentul Guvernului faţă de principiul independenţei justiţiei şi să evite, pe viitor, „orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale”.

Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri Curţii Constituţionale o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistraţilor ar putea duce la pierderea a 230 de milioane de euro din fondurile PNRR.

Pe 11 februarie, Curtea Constituţională are programată o nouă şedinţă de dezbatere a proiectului Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor. Ultimele două şedinţe au fost boicotate de cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instituţia care a sesizat Curtea Constituţională cu privire la acest proiect de lege.