Rezultatele procesului de consolidarea fiscală și atingerea ambițioasei ținte de deficit bugetar de 7% din PIB în 2025 nu sunt încă vizibile, conform execuției bugetare din primele două luni din acest an, iar cele trei agenții internaționale de rating vor continua să monitorizeze cu mare atenție evoluția finanțelor publice. Acestea au modificat deja perspectiva economică a României de la ”stabil” la ”negativ”.
Estimarea realizată de Libra Internet Bank a fost transmisă către Economica.net la scurt timp după ce Banca Națională a României a decis astăzi să mențină dobânda de politică monetară la 6,50%, păstrând și nivelurile dobânzilor la facilitatea de depozit și credit la 5,50% și respectiv 7,50%. Nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii a fost, de asemenea, menținut.
Contextul extern rămâne dominat de incertitudini destul de mari și nu este, în general, unul favorabil creșterii economice. Reciprocitatea impunerii de tarife la nivel global de către SUA ar putea avea ca efect o contractare a cererii externe. Stresarea canalului exporturilor ar putea avea atât un impact negativ indirect asupra economie românești, cât și unul direct care ar putea consta în diminuarea excedentului comercial cu SUA care în 2024 s-a cifrat la 970 de milioane de euro (excedentul mediu anual al României cu SUA în perioada 2022-2024 a fost de 888 de milioane de euro). S-ar putea crea în aceste condiții o presiune ascendentă suplimentară asupra deficitului comercial al României, cu efecte negative asupra economiei locale care se confruntă de ani de zile cu un dezechilibru cronic între cerere și ofertă la nivel agregat.
Cadrul intern este și el unul destul de dificil. Inflația a continuat să dea bătăi de cap în primele luni din acest an, aceasta în condițiile în care prețul la energie a fost plafonat, dacă prețul gazelor naturale va rămâne plafonat pentru încă un an începând din aprilie a.c., în cazul electricității plafonul va fi ridicat în această vară.
1. Rata anuală a inflației a scăzut mai puțin decât s-a anticipat la finele lunii februarie a.c. scumpirea energiei și a
accelerarea prețurilor administrate contrabalansând temperarea prețurilor alimentelor, tutunului și carburanților.
2. Dinamica anuală a creșterii economice în ultimul trimestru din 2024 s-a redus la +0,7%, în condițiile contracției semnificative a formării brute de capital fix atenuate totuși de creșterea alertă a consumului populației. Banca centrală estimează un avans anual în trimestrul I din 2025 relativ similar cu cel din ultimele trei luni din 2024.
3. Creditul neguvernamental a accelerat în primele două luni din 2025, ajungând la +9,4% (+8,8% în decembrie 2024), pe fondul dinamizării creșterii anuale a creditului acordat societăților nefinanciare, în timp ce ritmul împrumuturilor populației s-a temperat vizibil, în principal pe seama celor pentru consum.
4. Banca Centrală atrage atenția cu privire la riscurile mari care provin atât din evoluția prețurilor energiei și alimentelor, cât și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate care pot afecta cotațiile materiilor prime și prețurile internaționale ale unor bunuri intermediare și finale. De asemenea, BNR semnalează incertitudinile și riscurile care derivă din politica fiscală și de venituri, în contextul eforturilor de consolidarea bugetară convenite cu Comisia Europeană. Mediul extern rămâne încă tensionat în condițiile prelungirii conflictului din Ucraina și a situației Orientului Mijlociu, iar absorbția fondurilor europene are o importanță crucială pentru România în realizarea reformelor structurale și în atenuarea efectelor negative generate de situația geopolitică și cea bugetară.