Libra Bank prognozează că în acest an BNR nu va mai tăia rata dobânzii de referință și se așteaptă euro să ajungă 5,06 lei

Într-o estimare anterioară, Libra Bank spunea că ar fi posibilă o reducere de către BNR a dobânzii cheie în a doua jumătatea a anului dacă va apăarea o fereastră de oportunitate.

Prognoza de acum a analiștilor de la Libra se bazează pe o realitate economică, pe care o prezentăm mai jos, în care România este într-o situație complicată, iar Europa într-una fragilă.

Datele preliminare aferente începutului de an arată o persistență a slăbiciunii economiei românești, marcată de deteriorarea încrederii în consum, de absorbția firavă a fondurilor europene și un derapaj fiscal semnificativ la finele primelor trei luni din 2025. Contextul geopolitic rămâne unul volatil, iar multiplele incertitudini de natură externă, inclusiv noua politică de tarife anunțată de SUA, sunt destul de puțin favorabile investițiilor, mai ales într-o zonă aflată la granița unui conflict militar cum este România.

Situația economică în zona euro este în continuare una fragilă, așteptările pentru Germania, principala destinație a exporturilor românești, fiind de scădere a PIB în trimestrul I 2025. Contracția producției industriale în termeni reali a fost amplă în primele două luni (-3,9%), în condițiile în care cererea externă rămâne slabă. Exporturile românești de bunuri au crescut cu mai puțin de 1% în primele două luni, în timp ce importurile de bunuri au accelerat anual la peste 8%, prefigurând menținerea unui deficit comercial ridicat și în creștere în trimestrul I a.c., cu efecte negative asupra evoluției PIB în primele trei luni.

Activitatea de comerț per ansamblu (retail, auto, cu ridicata) tinde să piardă teren, estimările indicând chiar un posibil declin în trimestrul I. Temperarea vizibilă a vânzărilor cu amănuntul poate fi, într-o oarecare măsură, și consecința unei stări de expectativă adoptată de către consumatori, după cum arată doi dintre indicatorii de perspectivă ai încrederii în consum care se referă la evoluției economiei românești și a situației financiare a gospodăriilor în următoarele douăsprezece luni. Reținerea manifestată de populație în consum s-a observat și pe segmentul serviciilor, fiind destul de probabilă rămânerea în teritoriu negativ la nivelul primului trimestru (-2%). Activitățile agențiilor turistice și serviciile recreative au fost cele mai afectate, afișând o scădere agregată de peste 13% în termeni reali.

Procesul de consolidare fiscală aduce cu sine o serie de incertitudini în contextul în care deficitul bugetar a continuat să crească semnificativ în primele trei luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2024 (+22%), existând șanse destul de mari ca depășirea să se mențină chiar în primele șase luni din acest an. În condițiile actuale de execuție, atingerea nivelului de deficit de 7% din PIB pare o țintă din ce în ce mai îndepărtată.

Amânarea unor tăieri semnificative de cheltuieli, înaintea alegerilor prezidențiale din luna mai a.c., care ar fi trebuit măcar să limiteze creșterea deficitului bugetar, dacă nu chiar să-l diminueze, alimentează așteptările de adoptare a unor măsuri suplimentare în partea a doua a lui 2025, agențiile internaționale de rating declarând că vor urmări îndeaproape măsurile fiscale post-alegeri și modul în care România se va înscrie pe traiectoria care să ducă la reducerea deficitului bugetar.

Până în prezent, cele trei agenții internaționale au revizuit la negativ perspectiva de rating a României pe fondul creșterii riscurilor la adresa finanțelor publice și a deprecierii monedei naționale, însă menținerea ratingului investițional ar putea deveni o prioritate în perioada următoare pentru a limita creșterea costurilor cu dobânzile la datoria publică, mai ales în condițiile în care necesarul de finanțare va rămâne ridicat (cheltuielile cu dobânzile au crescut anual cu 64% în T1 2025).

Având în vedere contextul extern mai degrabă nefavorabil, situația destul de fragilă a economiei românești din prezent și ținând cont că implementarea unor măsuri de consolidare fiscală suplimentare ar putea afecta consumul populației, dar și prețurile de consum în partea a doua a acestui an, am decis să reducem prognoza de creștere economică pentru acest an de la 1,6% în prezent la 1% și să majorăm prognoza de inflație în decembrie 2025 de la 4,5% la 5,3%.

Vedem acum posibilă o depreciere a leului la 5,06 față de euro, peste prognoza noastră inițială de 5,01, în contextul semnalelor transmise recent de banca centrală cu privire la creșterea riscurilor la adresa cursului de schimb ca urmare a nivelurilor ridicate ale deficitelor gemene și a incertitudinilor referitoare la procesul de consolidare fiscală. Un curs mai slab al leului ar putea pune o presiune suplimentară asupra inflației în partea a doua a acestui an.