Licitația 5G, explicată. Ce planuri de dezvoltare ar putea avea Orange, Vodafone și Digi

Orange, Vodafone și Digi au cumpărat spectru în cadrul licitației pentru rețeaua 5G organizată de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru care au de achitat cumulat 432,6 milioane de euro. Oficialii statului au ”tradus” investițiile făcute de fiecare dintre cei trei operatori în funcție de frecvențele achiziționate.
Lidia Neagu - mar, 15 nov. 2022, 22:02
Licitația 5G, explicată. Ce planuri de dezvoltare ar putea avea Orange, Vodafone și Digi

Cele trei companii au achiziţionat un spectru de 420 MHz, respectiv 76% din totalul oferit, fiecare având blocuri de frecvență diferite, cu specificații și scopuri precise. Din datele prezentate marţi reiese faptul că Orange a adjudecat cel mai mult spectru şi a plătit aproximativ 264 milioane de euro, Vodafone România a plătit 122,5 milioane de euro, iar Digi suma de 45,5 milioane de euro.

”Din punctul meu de vedere, fiecare operator și-a făcut niște calcule. Cel mai bine e să îi întrebați pe ei. Pe noi ne bucură prezența mare a lui Orange, care a cumpărat foarte mult. În același timp și ceilalți deschid în continuare posibilitatea unor investiții serioase și corecte. Se vede o diferență între atitudinile celor trei operatori”, a declarat președintele ANCOM Vlad Stoica.

Astfel, potrivit lui Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM, benzile sub 1 Ghz sunt mai bune pentru acoperire națională, în rural și în zonele mai slab populate, iar benzile de peste 1 Ghz, cele din 3400-3800 MHz sunt foarte potrivite pentru capacități mari în zona urban, densă. ”Deci, mixul acesta de benzi sub 700 care dau acoperire națională împreună cu benzile 3400-3800 care dau capacități mari în urban, sunt optime pentru dezvolta orice rețea modernă 5G”, a explicat acesta.

Oficialii ANCOM au estimat că Orange România, pentru că a cumpărat cel mai mult spectru, are cele mai mari planuri pentru viitoarea rețea de mare viteză 5G. Operatorul a achiziționat și spectru folosit special la download.

”Orange a cumpărat cel mai mult spectru, dar nu putem să ignorăm că este lider de piață. Este clar că vrea să își consolideze această poziție (…) Orange a luat și banda de 1500, care este folosită numai pentru download. Pare că Orange preconizează un consum mare de date pe viitoarea sa rețea 5G”, a explicat la rândul său, vicepreședintele Bogdan Iana.

De altfel, într-un comunicat de presă, Liudmila Climoc, CEO Orange România, explică investiţia masivă a companiei:

„Astăzi am luat o decizie pentru viitor, care arată încă o dată angajamentul nostru faţă de România. Un viitor digital care are nevoie de o infrastructură modernă şi puternică de telecomunicaţii, esenţială pentru a răspunde nevoilor crescute de trafic, dar şi inovaţiilor în servicii de conectivitate. Am făcut o investiţie semnificativă, pentru a le oferi clienţilor, mediului de business, administraţiilor centrale şi locale, dar şi cercetătorilor, o reţea Orange pregătită pentru provocările aduse de transformarea digitală din următorii 25 de ani,” a declarat Liudmila Climoc, CEO Orange România.

CITEȘTE ȘI:

Reţeaua Orange 5G este prezentă astăzi în 20 de oraşe din România, reţeaua 4G acoperă 98,49% din populaţia ţării şi 100% din populaţia urbană, fiind prezentă în peste 13.000 de localităţi, în timp ce peste 9.200 de localităţi beneficiază de prezenţă 4G+.

În același comunicat, operatorul spune că frecvenţele de spectru obţinute în benzile de 700 MHz şi 1500 MHz vor permite Orange creşterea acoperirii mobile şi a calităţii conectivităţii atât în zonele rurale, cât şi în cele urbane ori suburbane. Spectrul de 3400-3800 MHz contribuie la dezvoltarea reţelelor de mare viteză şi a celor mai inovative servicii, cu preponderenţă în oraşele româneşti.

Vodafone România, pe de altă parte, este cel mai afectat operator de interzicerea echipamentelor realizate de Huawei, pe care va fi nevoit să le înlocuiască, astfel că și investiția sa a fost mai mică.

”În ceea ce privește Vodafone, din ce am văzut noi și în alte piețe, preferă să fie al doilea, să nu fie pe primul loc. Nu mă refer la UK, ci la piețe mari, precum India, unde au preferat să fie pe locul doi. Au calculele lor, plus că ei e posibil să fie cei mai afectați de schimbarea echipamentelor în rețelele proprii legate de legea 5G. Din ce știm noi, ei sunt cei mai afectați din acest punct de vedere. Poate fi și aceasta o explicație pentru care au drămuit altfel banii. Dar, cu siguranță și ei au arătat că vor să își dezvolte rețeaua 5G. Au cumpărat totuși 100 MHz în 3.400- 3.800 și un bloc în 700 și se poate consolida”, a continuat Iana.

”Vodafone are o problemă și pe investițiile pe care vor trebui să le facă în schimbarea echipamentelor, Rcs&RDS a luat tot ce e în banda de 2.600”, a declarat, la rândul său, Vlad Stoica, președintele autorității.

Vodafone oferă, de asemenea, servicii 5G încă din 2019. Orașele actuale în care Vodafone are acoperire 5G, sunt: București, Timișoara, Iasi, Brașov, Constanța, Mamaia, Cluj-Napoca, Ploiești, Slatina, Poiana Brașov.

Compania nu a oferit explicații oficiale legate de spectrul adjudecat la solicitarea Economica.net.

Digi Communication (RCS&RDS) însă are o cu totul altă strategie. Operatorul a păstrat portofoliul actual de 3.400 MHz, și a luat blocuri de 600.

”Vor să consolideze rețeaua 4G, să o extindă și să o consolideze”, a comentat Iana. Acesta a fost completat de Lovin, care a adăgat, că Digi a realizat în ultima perioadă mai multe investiții de anvergură.

”Au cumpărat mai puțin spectru pentru că în ultima perioadă au avut alte două participări la licitații și au cumpărat spectru pentru rețele moderne 5G în Belgia și în Portugalia. Și au mai cumpărat și în România în licitația de anul trecut. RCS a cumpărat tot spectrul liber din 2600 și a păstrat portofoliul din 3.400-3.700 pe care își dezvoltă 5G-ul acum. Dar au cumpărat spectru acolo, semn că, în opinia noastră, vor să consolideze rețeaua 4G prin această achiziție. Adică ce au acum să extindă și să consolideze rețeaua, cel puțin așa pare”, a spus Lovin.

Întrucât cei trei operatori nu au cumpărat tot spectrul scos la licitație, frecvențele rămase neadjudecate ar putea fi licitate din nou, peste circa doi ani.

”Greu de făcut aprecieri despre planurile lor. Ce pot să spun la prima vedere este că Orange își asumă să investească foarte mult în tehnologia 5G pentru evoluția firească a digitalizării și automatizării. Poate să fie cu un pas înainte, dar asta nu înseamnă că nu e posibil ca peste doi ani să avem cerere și mai dăm drumul la încă o licitație”, a menționat Stoica.

Ce au cumpărat cei trei operatori

Orange România şi-a adjudecat două blocuri de câte 2×5 MHz în banda de 700 MHz FDD, toate cele opt blocuri de câte 5 MHz disponibile în banda de 1500 MHz şi 16 blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz.

De asemenea, Vodafone România S.A. a câştigat un bloc de 2×5 MHz în banda de 700 MHz FDD şi zece blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz.

Totodată, RCS & RDS S.A. şi-a adjudecat cele patru blocuri de câte 2×5 MHz disponibile în banda de 2600 MHz FDD şi cinci blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz.

În benzile de 700 MHz şi 1500 MHz, drepturile acordate sunt valabile pentru 25 de ani, începând cu 1 ianuarie 2023, iar în banda 3400 – 3800 MHz pentru 22 de ani, începând din 1 ianuarie 2026. În acelaşi timp, pentru banda de 2600 MHz, drepturile acordate sunt valabile pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 5 aprilie 2029.

Întrebat care crede că ar fi explicațiile pentru care Telekom Mobile nu a participat la licitația 5G, președintele ANCOM a spus că are o presupunere.

„Explicațiile nu le avem noi, noi avem niște presupuneri, explicațiile vi le pot oferi ei. Acționariatul Telekom a luat decizia să vândă anumite părți și până acum nu au ajuns la un consens și din acest motiv probabil nu au participat”, a spus Vlad Stoica.

Tehnologia de comunicaţii de generația a cincea (5G) promite o viteză mobilă de până la zece ori mai rapidă decât 4G, care ne va da posibilitatea să conectăm mult mai multe device-uri ca în prezent. Spre deosebire de precedentele treceri de la standardele 2G, la începutul anilor 1990, la 3G în jurul noului mileniu şi la 4G în 2010, viitoarele standarde 5G nu vor aduce doar telefoane şi computere mai rapide, ci vor avea, de asemenea, aplicații în toate sectoarele industriale.

Te-ar mai putea interesa și
Profitul Raiffeisen Bank International a crescut puternic în trimestrul patru din 2022. 825 mil. euro, faţă de 317 mil. euro, în T2 din 2021
Profitul Raiffeisen Bank International a crescut puternic în trimestrul patru din 2022. 825 mil. euro, faţă de 317 mil. ...
Grupul austriac Raiffeisen Bank International (RBI), una dintre băncile din Europa cele mai expuse la Rusia, a anunţat că profitul în trimestrul patru din 2022 a fost mai mult decât dublu şi......
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut la 5,6%, în decembrie. Şomajul în rândul tinerilor este la 23%
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut la 5,6%, în decembrie. Şomajul în rândul tinerilor este la 23%
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut uşor, la 5,6%, în luna decembrie a acestui an, de la 5,4% în noiembrie, ...
S-a dublat numărul proceselor înlocuite cu negocieri. Băncile resping fără motiv doar 4,5% din cererile trimise de consumatori către CSALB
S-a dublat numărul proceselor înlocuite cu negocieri. Băncile resping fără motiv doar 4,5% din cererile trimise de consumatori ...
"2022 este cel mai eficient an în relația dintre consumatori, bănci și IFN-uri, în cadrul Centrului de Soluționare ...
TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, a încheiat 2022 cu afaceri de 711 milioane lei, dar profitul a scăzut cu 64%
TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, a încheiat 2022 cu afaceri de 711 milioane lei, ...
TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, a încheiat 2022 cu afaceri de 711 milioane lei, ...