Liderii din UE se reunesc la Riga cu şase ţări din fosta URSS, în umbra lui Putin – AFP

Anexarea Crimeii şi sprijinul acordat de Moscova separatiştilor din Donbas (estul Ucrainei) au arătat determinarea Kremlinului de a împiedica, inclusiv prin forţă, marşul foştilor săi sateliţi spre Occident şi reducerea a ceea ce el considera ca fiind sfera sa de influenţă, scrie Agerpres.

Aceasta este şi ceea ce a condus la eşecul summitului precedent de la Vilnius, în noiembrie 2013, când preşedintele ucrainean de la acea vreme, Viktor Ianukovici, a renunţat în ultimul moment să semneze Acordul de asociere cu UE, declanşând un val de proteste care au condus la căderea regimului său şi la declanşarea unui conflict separatist în ţara sa. Acordul a fost în cele din urmă semnat de preşedintele proeuropean al Ucrainei, Petro Poroşenko, în 28 iunie 2014.

La summitul din 21 şi 22 mai de la Riga, UE şi Kievul ar urma să semneze un document care să confirme o nouă tranşă, a treia, de ajutor european pentru Ucraina, în valoare de 1,8 miliarde de euro.

Parteneriatul, creat în 2009 pentru a instaura o ‘zonă de securitate şi stabilitate’ nu poate avansa astăzi decât cu ‘paşi mici’, potrivit expresiei politologului leton Andris Spruds.

Desigur, unele semne de conciliere în cazul Ucrainei au apărut atât la Berlin şi Paris, cât şi la Moscova, care a renunţat să se mai opună intrării în vigoare a Acordului de liber schimb între UE şi Ucraina. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a adoptat un ton relativ conciliant marţi la Bruxelles faţă de Parteneriatul Estic. ‘Noi nu dorim decât un singur lucru – ca aceste relaţii să nu fie construite în detrimentul intereselor legitime ale Federaţiei Ruse’, a spus el.

Perspectivele aderării la UE a celor şase ţări din Parteneriatul Estic (Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus) sunt nule pentru moment. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dat clar de înţeles că niciun fel de aderare nu este avută în vedere în următorii cinci ani.

Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, pledează înainte de toate pentru ‘o abordare mai constructivă în relaţiile cu Moscova’, constată pe de altă parte Elzbieta Kaca, cercetătoare la Institutul polonez pentru afaceri internaţionale PISM. Într-un cuvânt, marea întrebare este cum poate fi reconciliat Parteneriatul Estic cu Rusia, adaugă expertul citat.

‘Noi ar trebui să-i ridicăm o statuie lui Putin. El a mobilizat NATO, a mobilizat UE, a consolidat identitatea ucraineană. Rusia joacă rolul pozitiv al elefantului într-un magazin de porţelanuri’, spune politologului leton Andris Spruds. Dar ‘pentru multe ţări din UE’, Rusia nu este doar un partener comercial, ci de asemenea un partener politic şi diplomatic, ale cărei interese vor fi luate în considerare în mod indirect, explică el.

Organizatorii summitului de la Riga, UE şi diplomaţia Letoniei, ţară care deţine preşedinţia Uniunii Europene în acest moment, recunosc că nicio decizie importantă nu este de aşteptat în urma acestei reuniuni la vârf.

‘Chestiunea cheie este cea a unei reafirmări de către Uniunea Europeană a importanţei strategice a acestei regiuni şi a acestei politici de vecinătate’, a declarat pentru AFP ambasadorul Letoniei pe lângă Parteneriatul Estic, Juris Poikans.

‘Summitul nu va marca noi progrese, ci doar va arăta că această politică funcţionează’, confirmă un responsabil european de la Bruxelles.

Cele trei ţări care au încheiat acorduri de asociere cu UE – Georgia, Ucraina şi Republica Moldova – vor fi încurajate să-şi reformeze sistemul juridic şi de reglementare. O muncă de lungă durată.

Unul din potenţialele avantaje europene care prevede eliminarea vizelor pentru cetăţenii ţărilor Parteneriatului Estic a intrat deja în vigoare pentru moldoveni. Dar anturajul preşedintelui francez Francois Hollande exclude la ora actuală orice anunţ în acest sens pentru Georgia şi Ucraina.

La rândul său, Armenia – care a întors spatele Acordului de asociere cu UE pentru a se alătura în 2014 la Uniunea economică eurasiatică promovată de Moscova împreună cu Belarus şi Kazahstan – ar putea să anunţe reluarea negocierilor cu UE.

În cele din urmă, un astfel de summit ar putea servi drept cadru pentru discuţii pe alte teme, dar mult mai presante, cum ar fi sancţiunile împotriva Rusiei, cotele de imigrare sau problema solvabilităţii Greciei.