Liderii UE vor cere ca proiectul Nord Stream să respecte legislaţia

În luna septembrie, Gazprom şi cinci companii energetice europene (E.ON, BASF, OMV, ENGIE şi Royal Dutch Shell) au semnat un acord de principiu pentru dublarea capacităţii gazoductului Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică până la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019. În replică, un grup de 10 state UE, inclusiv România, apreciază că planurile grupului rus Gazprom de a dubla capacitatea unui gazoduct care face legătura între Rusia şi Germania contravin intereselor Uniunii Europene şi riscă să destabilizeze şi mai mult Ucraina.

Într-un proiect de document ce urmează a fi adoptat vineri la summitul UE, consultat de Reuters, se precizează că orice nouă infrastructură ‘trebuie să respecte în totalitate’ toate obiectivele UE privind diversificarea furnizorilor, surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie şi de reducere a dependenţei de gazul rusesc.

‘Cuvintele ‘nouă infrastructură’ se referă la Nord Stream-2, chiar dacă nu se precizează în mod expres acest lucru’, a declarat un diplomat european sub protecţia anonimatului. Potrivit acestuia expresia ar putea să sufere modificări în versiunea finală a documentului, însă apoi va fi sarcina Comisiei Europene, Executivul UE, să pună în practică documentul.

Într-un comunicat comun publicat joi, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia au cerut Comisiei Europene să se asigure că ‘orice nouă infrastructură respectă în totalitate legislaţia UE’ precum şi obiectivele şi principiile uniunii energetice europene, respectiv reducerea dependenţei energetice şi creşterea diversificării.

Deocamdată Comisia Europeană a informat că este în legătură cu Autoritatea de reglementare din Germania şi că urmează să decidă dacă proiectul Nord Stream-2 este legal.

Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.