Livrările de gaze ruseşti au fost reduse azi cu 30%, fără explicaţii

România ar fi trebuit să primească circa 3 milioane de metri cubi de gaz astăzi, de la Gazprom, dar compania rusă a redus livrările la 2 milioane de metri cubi, fără a da vreo explicaţie.

Potrivit surselor noastre, pe relaţia de import din Ungaria, Szeged-Arad, se importă toată cantitatea convenită, adică 1,05 milioane metri cubi, în schimb altfel stau lucrurile în punctul de import de la Isaccea (Dobrogea), acolo unde intră în conducta de tranzit Isaccea-Negru Vodă exclusiv gaz de la Gazprom.

Aici, nominalizările făcute către Transgaz de firmele care importă gaz de la Gazprom potrivit propriilor contracte au fost pentru azi de 3,1 milioane de metri cubi, iar cantităţile confirmate pentru import sunt de 2,1 milioane de metri cubi.

Preşedintele ANRE Niculae Havrileţ nu a primit vreo informare în acest sens. Ultima raportare de la Transgaz a venit în 23 decembrie. Directorul Transgaz şi purtătorul de cuvânt al companiei au telefoanele închise, iar pe site nu există niciun comunicat despre o eventuală reducere a livărilor de gaze ruseşti.

Oricum, România nu este în pericol să rămână în pană de gaze. „Nu avem nicio problemă, oricum importurile reprezintă foarte puţin din consum, 2%. Mai mult, avem 2 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, pe lângă producţia curentă a Romgaz şi Petrom, mai mult decât suficient pentru două luni geroase, ianuarie şi februarie”, explică Havrileţ.

România are un consum anual de gaze de circa 11-12 miliarde de metri cubi. Sub 1 miliard de metri cubi de gaze provin din import.

Autorităţile de la Bucureşti par a se fi pregătit în faţa situaţiilor de acest gen, în care, în momentele cu temperaturi reduse, livrările de gaze din Federaţia Rusă să fie diminuate. Departamentul pentru Energie a elaborat un proiect de act normativ (cu data 23 decembrie, dar urcat pe website-ul instituţiei mai recent) prin care unele grupuri de la termocentralele pe gaz şi păcură să poată fi pornite pentru a asigura necesarul de energie electrică în cazul în care centralele pe gaz sau regenerabilele ar avea sincope în funcţionare. Potrivit actului normativ,  cinci termocentrale (Brăila, Galaţi, Bucureşti Vest, Bucureşti Sud şi CET Brazi Ploieşti ) 

Astfel, potrivit reglementării, grupuri cu o putere instalată totală de 640 MW de la aceste centrale intră în ceea ce se cheamă serviciului tehnologic de sistem rezerva terţiară lentă. Cu alte cuvinte, grupurile termoenergetice trebuie să fie ţinute “calde”pentru a se putea conecta la sistemul energetic national, pentru a asigura echilibrarea acestuia, în termen de şapte ore de la solicitare, în cazul în care se constată un dezechilibru între consum şi producţia de energie. Dezechilibrul ar putea fi cauzat fie de o creştere foarte mare a consumului, fie de o oprire neplanificată a unui mare producător sau de producătorii din surse regenerabile, a căror producţie este prin definiţie fluctuantă.

Practic, aceste centrale vor primi bani, la un preţ stabilit de ANRE, pentru a ţine grupurile în stare de funcţionare, în lunile ianuarie şi februarie, potrivit reglementării. Sumele, care nu sunt deloc mici (centralele, unele dintre ele vechi sau ameninţate cu insolvenţa,  au costuri destul de mari de funcţionare, iar preţul la care produc energia este mare) vor fi ulterior trecute în facturile tuturor consumatorilor de energie electrică.

Cantitatea totală de energie supusă acestui regim este de 0,6 TWh, adică ceva mai mult de 1% din consumul anual de energie electrică.