Loviți dur de stoparea șantierelor, constructorii români merg la ministrul Finanțelor să ceară îndulcirea impozitului minim și compensarea facturilor neplătite de stat cu taxele datorate

Anunțul a fost făcut de președintele FPSC, Cristian Erbașu, la o întâlnire cu presa organizată de Consiliul Concurenței.

Potrivit acestuia, una dintre solicitările industriei este schimbarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru ca acesta să-și îndeplinească scopul pentru care a fost gândit inițial și anume stoparea ″scurgerii″ în afara țării a profiturilor multinaționalelor, prin tranzacții cu societățile afiliate din străinătate.

″De exemplu, impozitul pe cifra de afaceri, să nu fie aplicat brutal. Trebuie nuanțat un pic. Era menit inițial să combată tendința unor companii, mai ales străine, de a exporta profitul, de a-l duce la ei în țară și de a nu plăti impozitul pe profit. Poate s-a reușit acest lucru parțial, dar pe de altă parte ai făcut un bine și ai făcut de două ori mai mult rău″, a declarat Cristian Erbașu.

În prezent, după mai multe modificări, impozitul minim pe cifra de afaceri este în continuare în vigoare pentru companii cu rulaje anuale de peste 50 de milioane de euro, iar un mecanism conceput să-l înlocuiască, anume limitatea deductibilității unor cheltuieli efectuate către firme străine afiliate, se aplică doar societăților cu cifre de afaceri de sub 50 milioane euro pe an.

″Facturile restante ale statului la lucrări de construcții ar trebui să se compenseze cu obligațiile fiscale ale constructorilor, inclusiv facturile restante ale autorităților locale, mai ales că, în anii următori, vor fi majorate impozitele locale, iar UAT-rile vor avea venituri proprii mai mari. Această compensare ar trebui făcută trimestrial″, a mai spus Erbașu.

Constructorii vor mai cere deblocarea unor proiecte cu grad de realizare de sub 30%, cu costuri mari de conservare și cu impact social mare, și susținerea lor prin credite garantate de stat și cu dobânzi parțial subvenționate. La întâlnirea de luni de la Ministerul Finanțelor vor participa și cele trei bănci controlate de stat – CEC Bank, Exim Banca Românească și Banca de Investiții și Dezvoltare.

″Sunt anumite firme de construcții care au câștigat aceste proiecte și care vor să le continue, apelând la credite de la bănci comerciale, și propunerea noastră este să statul să vină să susțină o parte din dobândă și să garanteze cumva plata acelor credite. Domnul ministru ne-a promis că la întâlnirea pe care o s-o avem o să fie prezentă prezente cele trei bănci, CEC, Exim și Banca de Investiții și sper să găsim o rezolvare″, a punctat președintele FPSC.

Risc de 50.000 de concedieri

Există riscul ca 50.000 de angajaţi din companii de construcţii, la nivelul întregii ţări, să fie disponibilizaţi în următoarele şase luni, iar mare parte din acești oameni ar putea pleca la muncă în străinătate.

Situaţia a apărut ca urmare a opririi unor proiecte finanţate prin programele Anghel Saligny şi PNRR, ca urmare a constrângerilor bugetare. Construtorii au explicat că firmele îşi calibraseră numărul de angajaţi în funcție de proiectele pe care le-au contractat, iar acum vor fi nevoite să recurgă la concedieri, pentru că nu îi mai au capacitatea de a menţine personalul angajat anterior, dimensionat la respectivele proiecte.

”Există riscul ca 50.000 de angajaţi din companii de construcţii, la nivelul întregii ţări, să fi disponibilizaţi, în acest an şi anul viitor. Este ordinul de mărime pe care îl previzionăm pe următoarele şase luni. Această situaţie a apărut în urma reducerii bugetelor de investiţii (ale companiilor din construcţii, n.r.) şi în urma încetinirii sau opririi unor proiecte”, a spus Erbașu.

În firmele care sunt membre FPSC sunt 200.000 de angajaţi, din care 60-70.000 în construcţii. La nivelul întregii ţări, în construcţii lucrează circa 500.000 de angajaţi.

Întrebat dacă semnelele sunt negative din partea companiilor din domeniu, Erbaşu a răspuns ”absolut”.

”Sunt nu numai semnale, ci şi certitudini, în sensul că unele companii deja se pregătesc să se închidă, iar alte companii se pregătesc să reducă extrem de mult activitatea şi să reducă dimensiunea firmelor din construcţii. Pericolul cel mai mare este în cazul companiilor medii, cu 50-100 de angajaţi, acestea sunt în situaţia cea mai delicată. Sunt prea mari să nu aibă probleme şi prea mici să şi le rezolve”, a spus Erbașu.