Lungu: Datoria publică creşte destul de îngrijorător. România se împrumută mai scump decât acum şase luni

„O foarte mare parte din aceste venituri suplimentare care au rezultat din creşterea economică s-a dus pe partea de cheltuieli. Datoria publică creşte într-un mod destul de îngrijorător şi un element la care ar trebui să acordăm mai multă atenţie este creşterea ratelor dobânzilor pe pieţele internaţionale, dar şi pentru România. Noi ne împrumutăm mai scump astăzi, cam cu două puncte procentuale, decât ne împrumutam în urmă cu şase luni. Deficitul de cont curent este în creştere faţă de anul trecut şi ne întrebăm care este rolul consumului şi care este rolul investiţiilor. Dacă vom continua să consumăm în acest ritm şi investiţiile vor fi mici ca procent în PIB, atunci pericolul de a avea o ajustare mai abruptă a acestui deficit de cont curent şi printr-o corecţie poate deveni mai mare”, a spus cofondatorul Consilium Policy Advisors Group.

Acesta anticipează o rată anuală a inflaţiei în România, pentru anul viitor, „în jur de 8%, ca să luăm cifrele oficiale”, în timp ce pe partea de deficit bugetar „se putea face mai mult în acest an”, pe fondul unei creşteri economice de 6,5 – 7% în 2021.

Conform analistului economic, creşterea excesivă a inflaţiei este resimţită de mediul de afaceri iar măsurile luate de Guvern pentru a limita creşterea preţurilor la gaze naturale şi electricitate nu reprezintă o practică tocmai corectă.

„În acest an vedem o creştere excesivă a inflaţiei, iar cei din business o resimt. Eu nu am mai văzut, sincer, un decalaj atât de mare între indicele preţurile producţiei industriale şi indicele preţurilor de consum. Diferenţa este uriaşă: în octombrie, PPI a avut o creştere anuală de 27%, din care componenta de energie a avut peste 75%. Acest lucru va avea implicaţii mari în economie în următoarele trimestre. A apărut, recent, şi inflaţia pe luna noiembrie care, în mod surprinzător, a avut o creştere zero faţă de luna octombrie. Cine a citit mai atent să vadă care este această cauză, a putut observa că la energia electrică şi la gaze există menţiunea că preţurile au ţinut cont de măsurile luate de Guvern pentru a limita creşterea preţurilor la gaze naturale şi electricitate. Aş spune să aceasta nu este o practică tocmai corectă, pentru că sunt schimbări în economie. Trebuie să laşi preţul care este şi după aceea poţi compensa cum vrei în practică… Indicele preţurilor de consum, ajustat cu acele creşteri la gaze şi energie electrică, ar fi avut, probabil, o creştere în jur de un punct procentual – două puncte procentuale, după calculele mele. Nu am fi vorbit acum, în noiembrie, de o inflaţie anuală de 7-8%, ci de una de 9%”, a explicat Lungu.

În viziunea acestuia, economia românească începe să se bazeze, din nou, poate mult prea mult pe consum.

„Ideea este că după ce cazi, economia creşte destul de mult apoi. Practic, noi am ajuns acum, în trimestrul II, la acelaşi nivel de creştere anterior pandemiei, dar tendinţa este descrescătoare. Un element pe care l-aş remarca, mai ales privind datele din Q3, din 2021, ce tocmai au apărut, este că investiţiile au avut un aport negativ la creşterea economică. Observăm acum că economia începe să se bazeze din nou poate mult prea mult pe consum. Ne gândim că, practic, politicile economice consolidate ale ambelor partide (de la guvernare, n.r.) sunt calate pe investiţii. Atunci, ne-am aştepta în principiu ca această componentă să aibă o persistenţă în creştere economică, dar în trimestrul III vedem că lucrurile s-au schimbat. Mă aştept ca această componentă a investiţiilor să crească din nou datorită fondurilor care ne intră din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.)”, a subliniat Laurian Lungu.

Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC) organizează, miercuri, dezbaterea cu tema „Economia românească: retrospectivă şi proiecţii pentru 2022”.

CLCC reuneşte peste 1.930 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de circa 50 de miliarde de lei, şi un număr total de angajaţi de aproximativ 36.000. Coaliţia cuprinde companii din FMCG, industria ospitalităţii, distribuitori angro, retaileri, mici comercianţi, reprezentanţi ai HoReCa, agenţii de publicitate şi comunicare, dar şi ONG-uri.