'În data de 25 ianuarie 2018, la Budapesta, a avut loc reuniunea Grupului de la Vişegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia) şi Bulgaria, Croaţia, România şi Slovenia, care a avut ca scop realizarea unui schimb de opinii privind unele aspecte financiare ale PAC după 2020 şi obiectivele înaintate de Comisie prin comunicarea sa privind viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii', informează comunicatul remis, sâmbătă, AGERPRES.

Din partea României a participat o delegaţie condusă de Alexandru Potor, secretar de stat responsabil de problematica afacerilor europene.

'În intervenţia sa, reprezentantul României a subliniat necesitatea ca PAC să fie finanţată cel puţin la acelaşi nivel ca în prezent şi a arătat importanţa menţinerii plăţilor directe fără co-finanţare naţională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării şi crearea locurilor de muncă, necesare pentru vitalitatea acestor zone. O filă de buget PAC distinctă trebuie alocată cercetării agricole. România a mai susţinut că măsuri ca plafonarea plăţilor directe şi co-finanţarea din bugetele naţionale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piaţa unică şi la fondurile UE în domeniul agricol', menţionează sursa citată.

Conform MADR, România are rezerve privind Planul strategic pentru schemele de plăţi directe, deoarece elaborarea şi aprobarea acestuia poate fi un proces îndelungat, punând în pericol efectuarea la timp a plăţilor şi, nu în ultimul rând, să determine penalităţi substanţiale şi o posibilă naţionalizare a plăţilor directe.

Ministerul precizează că au existat multe puncte comune asupra cărora statele participante şi-au exprimat acordul, însă există şi divergenţe, aceasta dovedind faptul că negocierile se anunţă a fi dificile pe anumite subiecte. 

'În acest context, Slovenia a decis să nu semneze declaraţia comună din 25 ianuarie datorită faptului că nu este de acord cu convergenţa externă a plăţilor directe, nefiind în interesul fermierilor acestei ţări, datorită faptului că plata directă pe hectar în acest stat este peste media europeană.

La reuniune a participat şi Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care a argumentat unele aspecte de interes pentru acest grup de state.

El a apreciat că Planurile Strategice PAC reprezintă o oportunitate de adaptare a mecanismelor acestei politici la realităţile naţionale ale fiecărui stat membru.

'De asemenea, a menţionat că este dificil de discutat despre finanţarea PAC în contextul presiunilor mari asupra bugetului UE. Brexitul şi noile provocări legate de securitate şi migraţie sunt aspecte care pot influenţa alocările pentru politicile tradiţionale. Cea mai înţeleaptă decizie acum, în opinia sa, este să avem o politică bine construită şi promovată, uşor de explicat fermierilor, pentru ca apoi să convingem cu obiective şi argumente că PAC are nevoie de un buget consistent pe măsura obiectivelor şi provocărilor cu care se confruntă', mai arată ministerul.