Mai uşor cu „tăierea investiţiilor” pe scări. 10 argumente

Sigur, dacă ne uităm la unele discursuri politice sterile vom crede că acuza privind tăierea investitiilor este una gravă, relevantă, corectă. Dacă depăşim bariera şi privim în detaliu, observăm că fenomenul nu are amploarea estimată, nu se bazează pe cifre şi calcule corecte şi nu incumbă o analiză comparativă a dinamicii postcriză a investiţiilor.
Cristian Socol - vin, 19 iun. 2015, 09:03

Analiza pe care v-o supun atenţiei se bazează pe 10 argumente care schimbă optica prin care ne uităm la investiţii, publice sau totale. Si dărâmă mitul dramatizării “căderii investiţiilor publice”.

1. Investiţiile nete în economia românească nu au scăzut în primul trimestru din 2015 ci au crescut. Datele statistice oficiale indică o crestere a investitiilor nete in economia nationala de 8,5% in trimestrul 1 din 2015 fata de aceeasi perioada a anului trecut (Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_trim/Investitii/a15/invest_trimIr15.pdf) . Si structura este una ok: circa 40% in industrie, 36% in comert si servicii, 16% in constructii, 6,5% in agricultura s.a.

2. Investitiile straine directe nu au scazut in primele 4 luni ale lui 2015 ci au crescut. Datele statistice furnizate acum cateva zile de Banca Nationala a Romaniei arata o crestere a ISD in primele 4 luni pana la 1,16 mld euro in crestere cu 48% fata de aceeasi perioada din 2014 (Sursa: http://www.bnro.ro/page.aspx?prid=10357).

3. Metoda actuala de masurare a investitiilor publice este proasta. Consider ca trebuie facuta distinctia clara intre cheltuielile de capital (vedem dinamica lor in executia bugetara) şi cheltuielile de investitii. Cunoscatorii valideaza unanim ideea conform careia cheltuielile pentru investiţii ar trebui sa includa:

1) cheltuielile de capital;

2) cheltuieli cu programe de dezvoltare finanţate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare, inclusiv cele aferente cadrului financiar 2014 – 2020;

3) cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila.

Pai fondurile europene cheltuite pentru mediu nu sunt investitii in mediu, cele cheltuite pentru dezvoltarea resurselor umane nu sunt investitii in capital uman, cele pentru dezvoltarea competitivitatii nu sunt investitii in industrie, servicii, cercetare dezvoltare s.a.m.d?

Pentru a analiza evolutia reala a investitiilor publice pe baza metodologiei propuse, am intocmit tabelul de mai jos, pe baza datelor din bugetul general consolidat si se observa diferente mari fata de miturile invocate de analistii care se uita doar la suprafata.

CHELTUIELI CU INVESTIŢII PUBLICE                                       – miliarde lei –

 

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, 2015

Se poate observa ca la 4 luni 2015 sunt 11,4 miliarde ron cheltuieli de investitii, mai putin cu 5% fata de cheltuielile de investitii facute in primele 4 luni din 2014 cand acestea au fost de 12 miliarde ron (daca ne uitam doar la executia bugetara pe site ul MFP gasim cheltuieli de capital la 4 luni MINUS 30%).

In plus, in anul 2014 am avut cheltuieli de investitii totale de 32,4 mld ron fata de 31,6 miliarde ron in 2013 deci plus 2,5% (dc ne uitam doar la executia bugetara pe site ul MFP gasim ch de capital in anual 2014 MINUS 4,6% fata de ch de capital din 2013). (Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_bgcdec2014_02022015.pdf)

4. Pentru a analiza corect dinamica investitiilor publice trebuie sa ne uitam si la context. In prezent Romania investeste peste media UE 28. Investitiile – (Formarea bruta de capital fix in preturi curente, total economie raportat la PIB in preturi curente) UE 28 19,4% din PIB, Romania 22,1% din PIB, Bulgaria 20,3% din PIB, Republica Ceha 25,8% din PIB, Ungaria 21,7% din PIB, Polonia 20,1% din PIB, UK 17,5% din PIB, Belgia 22,6% din PIB, Germania 20% din PIB, Grecia 11,3% din PIB, Spania 19,4% din PIB, Franta 21,2% din PIB, Italia 17,2% din PIB, Letonia 22,5% din PIB, Lituania 19,5% din PIB, Portugalia 14,7% din PIB. (Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2015/pdf/2015_05_05_stat_annex_en.pdf)

5. Dezbaterea legata de dinamica investitiilor publice nu avantajeaza mai deloc discursul opozitiei. Conform Comisiei Europene, rata de crestere / scadere a investitiilor (formarii brute de capital fix) arata astfel: minus 36,6% in 2009 fata de 2008, minus 2,4% in 2010 fata de 2009 si plus 2,9% in 2011 fata de 2010.

6. Investitiile publice mari cu efecte de multiplicare mici nu inseamna decat risipa a banului public. Un efect de multiplicare de 0,3-0,5 este nesatisfacator. De aceea teama de a semna proiecte de investitii publice din cauza anchetelor are valente pozitive in cresterea efectului de multiplicare a cheltuielilor bugetare alocate acestui domeniu pe termen mediu si lung, chiar daca pe termen scurt pot exista anumite blocaje. Cred ca vremea investitiilor in telegondole, patinoare in panta, borduri, partii de ski goale, toalete in scoli de zeci de mii de euro a trecut.

7. Investitiile publice trebuie prioritizate. Ministerul Finantelor Publice a prioritizat investitiile publice printr-un program cu Banca Mondiala dar procesul de integrare efectiva in programarea bugetara trebuie accelerat. Totusi, efectul pozitiv a ceea ce s-a intamplat pana acum este ca s-a redus risipa din cele 40.000 de proiecte publice incepute in perioada 2005-2010 si neterminate. Spunea Guvernatorul BNR Mugur Isarescu in 2011: ”România nu are nevoie neapărat de bani, ci de antreprenori, de proiecte viabile, de oameni care să le ducă la bun sfârşit. Suntem o ţară cu multe proiecte neterminate. Dovadă stau cele 40.000 proiecte bugetare de investiţii neterminate şi care explică inflaţia ridicată şi de ce 3-5% din PIB sunt alocate investiţiilor şi în acelaşi timp nu se simte acest lucru – pentru că banii nu sunt folosiţi în mod eficient”. In 2010 si 2011, Consiliul Fiscal sfătuia Guvernul să stabilească priorităţi pentru finalizarea investiţiilor începute. Consiliul avertiza “în noiembrie 2010, că în elaborarea bugetului de stat pe anul 2011, Ministerul Finanţelor nu a inclus o listă de priorităţi de investiţii naţionale detaliate şi cu alocări multianuale de fonduri. Din acest motiv, obiectivele sectoriale incluse în raportul aferent bugetului nu pot fi considerate credibile atâta vreme cât nu sunt precizate costurile pe care le implică şi nici termenele clare de finalizare”.

8. Viziunea noastra privind transferul dinspre finantarea investitiilor publice prioritar din buget spre finantarea din fonduri europene (acolo unde se poate) e ok din punctul de vedere al rationalitatii si oportunitatii economice. In cadrul proiectelor europene efectele demultiplicare sunt mai mari iar posibilitatea de risipa mai mica.

9. A acuza ca investitiile private au scazut pentru ca statul a redus finantarea investitiilor publice este un nonsens partial. Statul a facut o consolidare fiscala foarte dura dar cu toate acestea au fost luate masuri de stimulare a investitiilor private, care s-au redus puternic mai ales din cauza aversiunii fata de risc, scaderii cererii agregate, deteriorarii bilanturilor post criza si a accesului dificil la credite (in ciuda masurilor corecte luate de BNR cu privire la relaxarea politicii monetare). Ori, de ce am implementat masurile de scutire de impozit pe profitul reinvestit, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, reducerea TVA la paine, reducerea TVA la 9% si reducerea TVA la 20% de la 1 ianuarie 2016 precum si celelalte masuri pv Codul Fiscal? Pentru a stimula sectorul privat sa faca investitii! De ce s-a imprumutat statul mai mult pe piata externa in ultimii ani? Pentru a usura sectorului privat sa ia credite si a reduce efectul de crowding out. De ce s-au acordat scheme de ajutor de stat de cate 200 milioane euro anual? Pentru a a incuraja investitiile private!

10. Consider ca discutia despre investitiile publice nu trebuie sa fie tintita exclusiv pe cantitatea lor ci pe calitatea lor. Solutia first best este investitii publice mari cu efecte de multiplicare mari. Pana o atingem cred ca solutia second best – realista – este cresterea efectului de multiplicare al investitiilor facute din buget, maximizarea investitiilor din fonduri europene si asigurarea unui cadru adecvat de stimulare a investitiilor din privat. Restul e gargara politicianista.

Te-ar mai putea interesa și
A fost suspendat comerțul ambulant cu păsări vii după apariția unui focar de gripă aviară la o fermă din Mureș
A fost suspendat comerțul ambulant cu păsări vii după apariția unui focar de gripă aviară la o fermă din Mureș
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrul Naţional de Combatere a Bolilor, a decis vineri seara suspendarea organizării şi desfăşurării comerţului ambulant cu păsări......
Timişoara a intrat în zona verde. Noile măsuri de relaxare se vor aplica de duminică
Timişoara a intrat în zona verde. Noile măsuri de relaxare se vor aplica de duminică
Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Timiş, prefectul Zoltan Nemeth, a anunţat sâmbătă ...
GCS: 1.305 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore. 1.026 de pacienți la ATI
GCS: 1.305 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore. 1.026 de pacienți la ATI
Un număr de 1.305 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate ...
BNR va păstra neschimbată rata de dobândă în şedinţa consiliului de admninistraţie al băncii din 12 mai – ING Bank
BNR va păstra neschimbată rata de dobândă în şedinţa consiliului de admninistraţie al băncii din 12 mai – ING Bank
Banca centrală a României își va relua reuniunile politice periodice pe 12 mai. În analiza sa zilnică, ING Bank spune ...