Majoritatea companiilor consideră că pragul neimpozabil de 300 de lei pentru cadouri este prea mic – studiu

Pe de altă parte, dacă însă ar fi eliminate din legislaţie aceste facilităţi fiscale, una din patru companii ar renunţa să ofere angajaţilor beneficiile respective, iar o treime le-ar mai oferi doar dacă salariaţii ar suporta singuri impozitele şi contribuţiile aferente, arată cercetarea derulată de EY în rândul angajatorilor din România, scrie Agerpres.

Conform Codului fiscal, angajatorii au la dispoziţie o serie de facilităţi fiscale pentru beneficii extra-salariale acordate angajaţilor. Astfel, aceste beneficii reprezintă pentru angajatori atât un instrument de stimulare şi retenţie a personalului, dar şi o alternativă eficientă fiscal la creşterea salariilor de bază. Potrivit reglementărilor în vigoare, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, la ocazii speciale, conform prevederilor din contractul de muncă sau regulamentul intern, sunt scutite de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale, în limita a 300 lei/persoană/ocazie. Evenimentele speciale pentru care se aplică facilităţile fiscale sunt Paştele, Crăciunul, 1 Iunie pentru copiii angajaţilor şi 8 Martie pentru salariate.

Întrebaţi dacă au oferit anul acesta de Paşte beneficii salariale angajaţilor, 78% dintre participanţii la sondajul EY au răspuns afirmativ, iar 23% au spus că nu au acordat beneficii. Cei care au răspuns negativ au explicat de ce au ales să nu ofere aceste beneficii, motivul invocat de o treime dintre aceştia fiind lipsa bugetului pentru 2023, restul de 67% menţionând diverse alte cauze: acest avantaj nu este prevăzut la nivelul companiei, angajatorii au preferat direcţionarea bugetului către alte obiective de business, au fost prioritare alte beneficii, precum bonusurile de performanţă.

Pe de altă parte, angajatorii care au ales să ofere beneficii de Paşte salariaţilor consideră că acordarea acestor avantaje reprezintă un instrument de retenţie şi stimulare a salariaţilor (67% dintre respondenţi), o alternativă eficientă fiscal la mărirea salariilor (20% dintre respondenţi), un mijloc de diferenţiere faţă de competitori (8% dintre respondenţi), o modalitate de compensare a inflaţiei şi un semn de apreciere pentru munca depusă de către salariaţi (4% dintre respondenţi).

Cele mai multe companii reglementează acordarea beneficiilor de Paşte în contractele de muncă şi/sau în regulamentele interne (64%), în timp ce 4% au politici interne sau decizii ale consiliului de administraţie pentru acordarea acestor avantaje salariale. Pe de altă parte, o treime dintre respondenţii sondajului EY au declarat că nu au prevăzut acordarea beneficiilor de Paşte nici în contractul de muncă, nici în regulamentul intern.

„Lipsa unor prevederi în regulamentul intern sau în contractul de muncă privind acordarea cadourilor către angajaţi la ocazii speciale poate duce la descalificarea tratamentului fiscal favorabil de către autorităţi în cazul unui control fiscal, în contextul în care în Codul fiscal este menţionat că aceste beneficii trebuie prevăzute în contractul de muncă sau în regulamentul intern”, a explicat Cătălina Butan, manager, Departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.

Cât priveşte tipurile de beneficii acordate de Paşte de către angajatori, cele mai multe companii au optat pentru tichetele cadou – 36%, urmate de prima de Paşte, cu 33% dintre opţiuni, apoi cadourile în bani şi în natură, la egalitate, 11% dintre respondenţi pentru fiecare tip, cadouri în bani pentru copiii angajaţilor – 4%, cadouri în natură pentru copii – 1%, vouchere de vacanţă – 1% şi alte forme de beneficii, precum jumătate din al 13-lea salariu sau produse ale companiei – 3%. Niciun respondent nu a optat, însă, pentru acordarea tichetelor culturale ori pentru servicii de wellness.

Valoarea cadourilor acordate angajaţilor cu acest prilej pentru puţin peste jumătate dintre respondenţi (51%) este de 300 lei/angajat, în timp ce 23% au optat pentru o sumă între 101 şi 300 lei. Peste o cincime dintre respondenţi (21%) au oferit salariaţilor beneficii de Paşte de peste 300 de lei/ angajat şi doar 5% avantaje de sub 100 lei per angajat. Dintre cei care au ales să-şi recompenseze angajaţii cu avantaje de Paşte de peste 300 de lei/persoană, valoarea cea mai mare acordată de către participanţii la sondajul EY a fost de 1.300 lei net, dintre care 1.000 lei avantaj în bani şi 300 de lei tichete cadou. Doar 18% dintre respondenţi au acordat avantaje de Paşte şi în beneficiul copiilor angajaţilor, în valoare de cel mult 300 lei/copil.

Participanţii la studiu au fost întrebaţi şi dacă ar continua să acorde aceste beneficii în scenariul în care avantajele fiscale ar fi eliminate din legislaţie. Cei mai mulţi respondenţi (36%) au declarat că nu ar renunţa la acordarea acestui beneficiu, dar salariaţii ar trebui să-şi suporte singuri taxele salariale individuale aferente, în timp ce 28% au declarat că nu ar renunţa să acorde beneficiile şi angajatorul ar suporta toate taxele salariale, iar 26% au răspuns că ar renunţa la acordarea acestui beneficiu. De asemenea, 77% dintre respondenţi au declarat că vor acorda avantaje salariaţilor şi cu alte prilejuri (1 Iunie, Crăciun, 8 Martie), 19% au spus că decizia depinde de bugetele disponibile şi situaţia financiară a companiei, în timp ce restul de 4% au declarat că nu le vor oferi.

Beneficiile pe care angajatorii intenţionează să le ofere în acest an ar fi, în ordine: primele de Crăciun (22%), cadourile de 8 Martie acordate angajatelor (21%), cadouri de Crăciun pentru angajaţi, inclusiv tichete cadou (16%), cadouri de 1 Iunie pentru copiii angajaţilor (12%), cadouri de Crăciun pentru copiii salariaţilor (11%), vouchere de vacanţă (6%), alte beneficii, precum tichete cadou pentru zilele de naştere ale salariaţilor, jumătate din al 13-lea salariu, produse ale companiei de Paşte şi Crăciun, decontare servicii turistice, prime de vacanţă (5%), servicii de wellness (4%), tichete culturale (3%).

„În contextul modificărilor aduse Codului fiscal la începutul acestui an cu privire la taxarea beneficiilor salariale, respectiv introducerea de facilităţi fiscale suplimentare, dar şi a unui plafon adiţional neimpozabil pentru anumite venituri salariale, de 33% din salariul lunar, este esenţial ca angajatorii să-şi reanalizeze politicile de beneficii, pe de-o parte, pentru a folosi toate stimulentele fiscale prevăzute de legislaţie, iar pe de altă parte, pentru a asigura o conformare fiscală deplină. Este important ca politicile companiilor să conţină reglementări clare privind obligaţiile fiscale ale angajaţilor şi angajatorului, după caz, în legătură cu beneficiile salariale primite de către salariaţi şi despre documentele ce trebuie păstrate pentru a justifica tratamentele fiscale aplicate”, a declarat Claudia Sofianu, people advisory services leader în cadrul EY România&Moldova şi regiunea CESA.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 45,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022. Prezentă în România din anul 1992, compania furnizează, cu ajutorul celor peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.

Studiul EY România pe tema beneficiilor salariale acordate la ocazii speciale s-a derulat în luna mai 2023 şi este bazat pe răspunsurile a 78 respondenţi, membri din echipe de conducere cu funcţii de la middle-management, directori de resurse umane, directori financiari, până la CEOs/Managing Partners, CFOs, din companii care activează în România în diverse industrii. Dintre companiile participante la studiul EY, jumătate au între 101 şi 500 de angajaţi, 28% sub 100 de angajaţi, 10% între 501 şi 1.000 de salariaţi, şi 12% peste 1.001 angajaţi.