1EUR = 4.7759 RON | Bucureşti 14 º

Finanţe şi bănci

Manea, BCR: Finanţarea în valută - lipsă de disciplină şi risc în bilanţul companiilor şi populaţiei

Finanţarea în valută pe termen de până la cinci ani, în condiţiile economice actuale, denotă lipsă de disciplină economică şi induce riscuri în bilanţurile companiilor şi al populaţiei, în principal din cauza volatilităţii cursului de schimb, apreciază vicepreşedintele BCR Sergiu Manea.

03 dec, 2012 | Mediafax

"O să încep cu o concluzie. Este foarte necesară, dar nu ca un scop în sine, ci din perspectiva asigurării unei finanţări adecvate atât la nivelul gospodăriilor, cât şi al companiilor, o roneizare (creşterea finanţării în lei - n.r.) a economiei (...) După toate aceste riscuri, vom ajunge la concluzia că de fapt finanţarea în valută străină în condiţiile financiare actuale este o decizie care denotă lipsă de disciplină economică şi risc în bilanţul companiilor şi al gospodăriilor", a spus Manea la un seminar organizat la BNR pe tema finanţării în lei şi valută.

Vicepreşedintele BCR a explicat că dincolo de diferenţialul de dob1ndă care este dificil de calculat de către debitor, marele pericol al unui împrumut în valută îl reprezintă cursul de schimb, care a demonstrat că poate duce uşor un credit în zona de neperformanţă.

"EURIBOR nu are nicio semnificaţie pentru finanţarea în valută în orice ţară în afară de grupul germanic - Germania, Olanda, Finlanda şi Austria. Adevăratul diferenţial se poate vedea în CDS pe 5 ani utilizat la finanţarea băncilor din Europa. Acolo volatilitatea este semnificativă. Cel puţin din punct de vedere al instituţiilor financiare, continuarea finanţărilor în valută este un pariu destul de periculos ca sursă. Dar problema adevărată este cursul leu/euro. Ieşirile în decor au tendinţa să pună în genunchi împrumutători din zona individuală sau a companiilor", a continuat Sergiu Manea.

El a amintit că România a fost ţara cu unele dintre cele mai mari ponderi ale creditului în valută, de 63%, compartiv cu 28% în Ungaria sau 51% în Polonia. "Finanţarea datoriei publice este doar o mică parte din angrenaj. Noi ne uităm la întregul stoc de datorie, datorie publică, individuală şi companii", a afirmat oficialul BNR.

Manea a sugerat că fluxurile de capital prezente acum în România nu pot generea o perspectivă de stabilitate a cursului de schimb, întrucât nu există oportunităţi pe pieţele de capital, iar majoritatea investiţiilor sunt direcţionate către finanţarea deficitelor publice.

Astfel, resursa de finanţare internă va fi dependentă de sentimentul de risc internaţional, iar în condiţiile în care potenţialul de creştere economică rămâne redus pe termen mediu, acesta va fi foarte volatil şi independent de difernţialul de dobândă oferit.

"Cea mai bună modalitate ade acoperire a riscurilor de natură financiară este acoperirea lor naturlă, adică din intrări şi ieşiri", a conchis Manea.

La rânul său, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat că împrumuturile în moneda naţională, deşi au dobândă mai mare, includ riscul unei eventuale deprecieri a leului, utilizatorul fiind astfel aisgurat pe viitor, ceea ce nu se întâmplă la un împrumut în euro, unde riscurile valutare sunt proiectate pe viitor.

"În viaţă putem să luăm decizii care ne aduc tot câştigul acum şi aruncă toate riscurile pe viitor, lucru care ne fragilizează poziţia, ca indivizi. Acest lucru îl facem atunci când am lua un împrumut în euro, pentru că ne-am luat tot câştigul acum, dar avem tot riscul valutar în viitor. Suntem fragili pentru că tot riscul este în faţa noastră. Viceversa, situaţia antifragilă este cea în care sunt pesimist, îmi iau tot negativul acum, iar ce mi se poate întâmpla în viitor sunt numai lucruri bune", a afirmat Lazea, menţionând că opiniile exprimate sunt personale.

În schimb, la un credit în lei cu o dobândă de 10%, clientul se asigură de o eventuală depreciere a monedei naţionale, iar tot ce se poate întâmpla în viitor este în favoarea sa.

"Oamenii, în lumea asta, nu numai în România, lipsiţi de educaţie financiară şi de multe alte chestii, preferă să adopte atitudinea care îi fragilizează. Preferă să îşi ia tot câştigul pe loc şi să arunce riscul pe viitor", a spus Lazea.

El a arătat că pentru a ajunge la această mentalitate este nevoie de o muncă enormă de educaţie financiară, pe care banca centrală şi băncile comeciale nu au făcut-o, fiind necesar ca aceste lucruri să fie explicate populaţiei.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO