Marea Britanie şi Germania spun că statele din afara zonei euro nu trebuie să fie în dezavantaj în UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Germania şi Marea Britanie, notează cei doi oficiali, se descurcă bine punct de vedere economic. Economiile ambelor state sunt prognozate să crească cu circa 2% în acest an, iar în fiecare din cel două ţări rata ocupării forţei de muncă a atins un nivel record în 2013.

Pentru cei doi miniştri, aceste aspecte justifică deciziile dificile luate pentru consolidarea finanţelor şi reformarea economiilor din cele două ţări. De asemenea, remarcă aceştia, din momentul izbucnirii crizei, ambele ţări au introdus măsuri pentru a garanta faptul că sectorul financiar nu va mai pune niciodată în pericol finanţele publice.

Pe de altă parte, există, de asemenea, riscuri, subliniază cei doi oficiali. Unele ţări, cum ar fi Marea Britanie, trebuie să opereze în continuare ajustări fiscale substanţiale pentru a asigura pe viitor sustenabilitatea finanţelor publice, în timp ce altele trebuie să menţină ritmul reformelor structurale pentru a stimula creşterea economică şi a avea grijă de populaţiile îmbătrânite.

Există, de asemenea, riscuri externe, notează Osborne şi Schäuble, amintind de dificultăţile cu care se confruntă unele pieţe emergente, dar şi de problemele – politice şi economice – din Ucraina.

Pe de altă parte, remarcă cei doi miniştri occidentali, agresiunea rusă în Crimeea este în mod clar inacceptabilă. ‘Nu putem permite ca teritoriul suveran al unei ţări europene să fie compromis. De asemenea, am fost clari că a lua o poziţie nu va veni fără un cost – pentru Rusia, dar, de asemenea, pentru UE şi pentru partenerii noştri. UE şi Grupul celor şapte miniştri de finanţe pregătesc şi implementează măsuri care să demonstreze consecinţele economice reale pentru Rusia, însă într-un mod echilibrat şi proporţional’, subliniază cei doi.

Pe de altă parte, redresarea Europei este vitală, iar cheia o constituie reforma, avertizează cei doi miniştri. Fiecare ţară din Europa, explică aceştia, trebuie să efectueze reforme la nivel naţional. Pentru multe ţări, acest lucru înseamnă consolidarea finanţelor publice, sprijinirea mediului de afaceri, investiţii în infrastructură şi eliberarea pieţelor forţei de muncă pentru a crea locuri de muncă. Există, însă, nevoie şi de acţiune la nivel european, notează cei doi, fiind necesară o completare a pieţei unice a UE, în special în domeniul serviciilor şi de o deschidere la pieţele internaţionale.

Pentru cei doi, criza a demonstrat că zona euro are nevoie de o politică economică şi fiscală comună, în acelaşi timp cu o guvernare mai bună. Pe de altă parte, pe măsură ce zona euro continuă să se integreze, este important ca ţările din afara ei să nu fie în dezavantaj sistematic în UE. Prin urmare, argumentează cei doi, o viitoare reformă a UE şi o schimbare de tratat trebuie să includă reforma cadrului de guvernare pentru a plasa integrarea zonei euro pe o bază juridică solidă şi a garanta corectitudinea pentru ţările din interiorul pieţei unice, dar şi din afara zonei euro.