Marea Caspică, noul punct fierbinte din lanțul logistic global: Flotele din Kazahstan și Azerbaidjan se extind masiv pentru a lega China de Europa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Traficul de mărfuri crește, flota se extinde

Potrivit Ministerului Transporturilor din Kazahstan, în ultimii cinci ani, volumul mărfurilor transportate pe Ruta Internațională de Transport Transcaspică (TCITR) a crescut de la 0,8 milioane la 4,5 milioane de tone. În 2025, acesta a ajuns la 4,1 milioane de tone, în scădere cu 8,9% față de anul precedent.

În 2026, volumele transportat au început să crească din nou. Potrivit Ministerului kazah al Transporturilor, din ianuarie până în septembrie, volumul transporturilor pe Ruta Internațională de Transport Transcaucaziană (TITR) a crescut cu 30%, în timp ce traficul de containere în tranzit din China spre vest a urcat cu 64%.

Această evoluție sporește cerințele pentru sectorul maritim al rutei, unde trebuie asigurată transbordarea regulată a mărfurilor între porturile din Kazahstan și Azerbaidjan. Contează nu doar numărul navelor, ci și coordonarea transportului maritim cu cel feroviar, deoarece întârzierile în porturi și orarele necorelate prelungesc termenele de livrare și majorează costurile transportatorilor.

Kazahstanul își extinde flota comercială

Unul dintre principalii participanți la transportul maritim din Kazahstan este Kazmortransflot (KMTF), care face parte din structura companiei naționale KazMunayGas JSC.

Potrivit datelor oficiale, flota companiei cuprinde 15 nave: două nave de tip Aframax, Altai și Alatau (exploatate în afara Mării Caspice); cinci petroliere — TK Aktau, Astana, Almaty, Taraz și Liva; două nave de marfă uscată — Turkestan și Beket Ata; trei nave portcontainer — Berkut, Sunkar și Barys; precum și trei remorchere — Irgiz, Emba și Talas.

Flota companiei include nu doar nave pentru transportul petrolului, ci și nave portcontainer și nave de marfă uscată, care ar putea avea un rol important în dezvoltarea Rutei de Transport Transcaucaziene (TITR).

Kazahstanul intenționează să-și extindă capacitățile de transport maritim, inclusiv prin construirea de nave noi în Azerbaidjan. La Șantierul Naval Baku sunt construite patru nave în cadrul a două proiecte separate, la care participă parteneri din Emiratele Arabe Unite și Kazahstan. Primul proiect prevede construirea a două nave portcontainer cu o capacitate de câte 780 TEU, iar al doilea — a două nave de marfă uscată cu destinație generală pentru compania kazahă KTZ Express Shipping.

Fondul suveran al Kazahstanului, Samruk-Kazyna, a anunțat construirea unor nave de marfă uscată pentru Kazahstan la 15 octombrie 2026. Navele urmează să fie folosite pe Ruta de Tranzit Transcaucaziană (TCTR), care leagă China și țările Asiei Centrale de Europa prin Marea Caspică și Caucazul de Sud. Punerea în exploatare a noilor nave va spori fiabilitatea legăturii maritime a TCITR, va crea condiții suplimentare pentru atragerea fluxurilor internaționale de mărfuri și va consolida potențialul de tranzit al Kazahstanului.

Flota Azerbaidjanului transportă volume tot mai mari

Compania de Transport Maritim Caspică a Azerbaidjanului (ASCO) joacă un rol esențial în transportul maritim caspic. Flota companiei este alcătuită din 56 de nave, dintre care 23 de petroliere, 13 feriboturi, 16 nave de marfă uscată, două nave de tip Ro-Ro și două de tip Ro-Pax. ASCO operează și o flotă specializată de 200 de nave, folosite în principal pentru deservirea proiectelor offshore de petrol și gaze și pentru operațiuni auxiliare.

Feriboturile Ro-Pax „Azerbaidjan” și „Zarifa Aliyeva” sunt esențiale pentru transportul mărfurilor între porturile caspice. Fiecare poate transporta până la 100 de pasageri, 56 de vagoane-cisternă sau 50 de camioane. În ianuarie 2026, ASCO a anunțat că lucrările la un al treilea feribot de acest tip se apropiau de finalizare.

Potrivit ASCO, navele companiei au transportat aproximativ 9,1 milioane de tone de mărfuri în 2025, cu 5,38% mai mult decât în anul precedent. Transportul mărfurilor uscate a crescut cu peste 45%, ajungând la aproximativ 1,32 milioane de tone. Transportul containerelor a atins 22.030 TEU, în creștere cu 203% față de 2024.

Construcția navală consolidează cooperarea dintre cele două țări

Construirea de nave pentru clienți kazahi extinde cooperarea industrială dintre Kazahstan și Azerbaidjan. Potrivit datelor AZCON Holding din 3 iunie 2026, portofoliul Șantierului Naval Baku cuprindea 17 nave: 11 erau în construcție, iar alte șase se aflau în faza de proiectare.

Nu toate comenzile companiei sunt destinate Coridorului de Mijloc. Cu toate acestea, construirea de nave portcontainer și nave de marfă uscată pentru Kazahstan arată că dezvoltarea rutei generează cerere nu doar pentru servicii de transport, ci și pentru capacitățile regionale de construcții navale.

Pentru Kazahstan, aceasta este o oportunitate de a-și extinde flota cu sprijinul unui partener regional. Pentru Azerbaidjan, înseamnă un volum suplimentar de lucru pentru șantierul naval și dezvoltarea cooperării în bazinul Mării Caspice.

Săptămâna trecută, în cadrul celui de-al 7-lea summit CICA de la Baku, în prezența președinților Kazahstanului și Azerbaidjanului, a avut loc ceremonia de semnare ale Acordului de cooperare dintre guvernele celor două țări pentru dezvoltarea Coridorului Internațional de Transport Transcaspic. Documentul stabilește un cadru juridic unitar pentru funcționarea durabilă și dezvoltarea cuprinzătoare a Coridorului de Mijloc, pe fondul transformării lanțurilor globale de comerț și logistică.

Acordul va permite extinderea coordonată a capacităților infrastructurii, eliminarea blocajelor de pe tronsoanele feroviare, rutiere și portuare ale rutei, precum și dezvoltarea în comun a flotei de dragare și a transportului maritim în Marea Caspică.

Porturile și Marea Caspică: provocări de infrastructură

Capacitatea de transport a sectorului maritim depinde de mai mult decât de flotă. Potrivit autorităților din Kazahstan, capacitatea anuală de operare a portului Aktau este de 11,8 milioane de tone, iar cea a portului Kuryk — de 6 milioane de tone. Totuși, totalul de 17,8 milioane de tone reprezintă capacitatea declarată a celor două porturi, nu un volum garantat de transport pe întregul Coridor de Mijloc.

Un alt factor este scăderea nivelului Mării Caspice. În 2026, Kazahstanul a început lucrările de dragare în portul Aktau. Proiectul presupune îndepărtarea a aproximativ 1,3 milioane de metri cubi de sol și creșterea adâncimii apei la 6–7 metri. Lucrările ar urma să fie finalizate până la sfârșitul anului.

Potrivit Ministerului kazah al Transporturilor, implementarea proiectului ar putea spori cu până la 30% capacitatea portului și volumul traficului pe Ruta Internațională de Transport Transcaucaziană, reducând totodată costurile transportului maritim cu aproximativ 10–15%. Acestea sunt estimări, nu rezultate deja obținute.

De ce contează componența flotei pentru Coridorul de Mijloc

Potrivit expertului azer în logistică Rauf Agamirzayev, creșterea traficului de mărfuri pe Ruta Internațională de Transport Transcaspică (TCITR) sporește cererea de transport maritim și accelerează reînnoirea flotei. Nu este important doar să crească numărul navelor, ci și să se țină cont de specializarea lor: transportul petrolului și al produselor petroliere, al cerealelor, îngrășămintelor și containerelor necesită tipuri diferite de nave.

„Trebuie avute în vedere două direcții: creșterea numărului total de nave și modernizarea flotei existente. Unele nave au ajuns deja la sfârșitul duratei de exploatare și urmează să fie scoase din uz”, a remarcat expertul.

Potrivit acestuia, extinderea flotei trebuie să țină cont de schimbarea structurii fluxurilor de mărfuri. Marea Caspică este folosită nu doar pentru transportul petrolului și al produselor petroliere, ci și al grâului, al îngrășămintelor — esențiale pentru securitatea alimentară — și al mărfurilor containerizate. Prin urmare, creșterea capacității de transport maritim presupune construirea unor tipuri diferite de nave.

„Avem comenzi concrete din Kazahstan, Azerbaidjan și Emiratele Arabe Unite. Este un lucru încurajator”, a declarat Rauf Agamirzayev, comentând dezvoltarea construcțiilor navale și cererea pentru nave noi.

Expertul a atras atenția și asupra impactului economic mai larg al dezvoltării Coridorului de Mijloc. În opinia sa, importanța rutei depășește transportul de mărfuri: dezvoltarea logisticii creează oportunități suplimentare pentru producători și expeditori și poate influența amplasarea unor noi unități de producție.

„Cu cât distanța de transport este mai scurtă, cu atât costurile de transport și riscurile sunt mai mici”, a subliniat el.

Creșterea capacității navelor portcontainer este deosebit de importantă. După cum a remarcat Rauf Agamirzayev, în timp ce navele portcontainer ale Kazmortransflot transportau anterior până la 350 de containere, noile nave construite în Azerbaidjan sunt proiectate pentru până la 780 de containere. Astfel, capacitatea noilor nave este de aproximativ 2,2 ori mai mare decât cea anterioară. Potrivit expertului, în următorii ani, Șantierul Naval Baku va putea să-și extindă producția de diverse tipuri de nave, inclusiv petroliere, nave de marfă uscată și nave portcontainer.

El consideră că dezvoltarea construcțiilor navale și reînnoirea flotelor Kazahstanului și Azerbaidjanului creează oportunități suplimentare pentru sporirea transportului maritim pe Marea Caspică. Eficiența acestor măsuri va depinde însă nu doar de numărul și capacitatea noilor nave, ci și de măsura în care flota corespunde structurii fluxurilor de mărfuri, precum și de dezvoltarea infrastructurii portuare și de coordonarea transportului maritim de-a lungul întregului Coridor de Mijloc.

Reamintim că, pe 19 octombrie, la Tokyo a avut loc o conferință dedicată dezvoltării Rutei Internaționale de Transport Transcaspică (TCITR) și lansării zborurilor directe între Tokyo și Almaty. Ambasadorul kazah Erlan Baudarbek-Kozhatayev și ambasadorul azer Farid Talibov au prezentat planurile de dezvoltare a sistemelor de transport ale țărilor lor, de îmbunătățire a eficienței transporturilor și de consolidare a cooperării internaționale.