Sârbii votează duminică în alegeri anticipate, în timp ce studenţii încearcă să-l înlăture pe Vucic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în luna septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstraţii conduse de studenţi împotriva corupţiei şi a autoritarismului tot mai pronunţat, mişcarea fiind declanşată de decesul a 16 persoane în urma prăbuşirii plafonului unei gări din oraşul Novi Sad, în 2024. De atunci, studenţii au obţinut un sprijin larg.

La secţiile de votare din Belgrad şi Novi Sad s-au format cozi neobişnuit de lungi încă înainte de deschiderea urnelor, la ora locală 07:00. Procesul de vot se încheie la ora locală 20:00 (19:00 GMT), iar primele indicii privind rezultatele sunt aşteptate aproximativ două ore mai târziu.

O victorie a studenţilor ar reprezenta o schimbare politică profundă în această ţară balcanică de aproximativ 6 milioane de locuitori, amintind de înfrângerea suferită în aprilie de premierul Viktor Orban în Ungaria. De asemenea, aceasta ar putea oferi un model pentru alte mişcări studenţeşti din Europa, care, în ultimele săptămâni, au ieşit în stradă pentru a protesta – în unele cazuri, violent – împotriva standardelor educaţionale scăzute şi a lipsei de perspective.

Însă Vucic, care a demisionat din funcţia de preşedinte, aflat la al doilea mandat, pentru a candida din nou la postul de prim-ministru, este un lider în exerciţiu puternic. Mulţi alegători îi sunt recunoscători pentru că a scos Serbia din obscuritatea economică şi a coordonat o perioadă de modernizare susţinută, incluzând construirea de noi autostrăzi, căi ferate, şcoli şi spitale.

„Am ieşit devreme astăzi pentru că studenţii ne-au chemat”, a declarat Ana, în vârstă de 30 de ani, la o secţie de votare din Belgrad.

Pe plan intern, Vucic a promis pensii şi salarii mai mari în sectorul public, investiţii în sistemul de sănătate de stat şi subvenţii pentru cuplurile tinere. Pe scena internaţională, el a menţinut un echilibru între relaţii mai strânse cu China, un investitor major, şi Rusia, aliatul tradiţional al Serbiei şi principalul furnizor de gaze naturale, lăsând în acelaşi timp deschisă calea către aderarea la Uniunea Europeană.

Agenda internă a grupului studenţilor vizează eradicarea corupţiei şi îmbunătăţirea sistemului de învăţământ, însă aceştia au fost mai rezervaţi în ceea ce priveşte ambiţiile pe plan internaţional. Lista lor, care cuprinde 250 de candidaţi în mare parte necunoscuţi, include profesori universitari, actori şi fermieri, fiind deschisă de cardiologul Ilija Srdanovic.

Sondajele de opinie indică o cursă strânsă. Într-un sondaj Ipsos publicat joi, Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Vucic apare pe primul loc, cu 47% din voturi, faţă de 40% pentru grupul studenţilor. Alte sondaje, însă, îi plasează pe studenţi în frunte.

Protestele de stradă conduse de studenţi, declanşate de tragedia de la gară, au devenit rapid cele mai ample din ultima generaţie, solicitând demisia lui Vucic. Organizaţiile pentru drepturile omului şi activiştii afirmă că, de atunci, represiunea s-a intensificat.

Bogdan Pavkovic a fost unul dintre miile de oameni prezenţi joi în centrul Belgradului, la o ultimă manifestaţie studenţească. El a declarat că doreşte schimbarea „acestui sistem îngrozitor, abominabil, care ne înşală, ne spionează şi ne bate”.

Biroul lui Vucic şi Ministerul de Interne nu au răspuns solicitărilor de a comenta situaţia. Vucic şi partidul său, SNS, au respins în repetate rânduri acuzaţiile privind represiunea, corupţia şi spionarea oponenţilor politici. Vucic susţine că studenţii sunt finanţaţi de „agenţi străini” din Croaţia şi Muntenegru, o acuzaţie pe care studenţii o resping.

„Aceasta a fost una dintre cele mai dificile, dar şi cele mai încărcate de emoţie campanii”, le-a spus Vucic susţinătorilor săi, joi. „Ne-am opus celor care au vrut să distrugă Serbia”, a adăugat el.

Relaţiile cu UE s-au deteriorat, pe măsură ce blocul comunitar a devenit tot mai frustrat de lipsa reformelor în Serbia în ceea ce priveşte sistemul judiciar, statul de drept şi corupţia.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegaţie a Consiliului Europei, organizaţie care militează pentru drepturile omului, a semnalat existenţa unei „retorici ostile şi agresive” la adresa oponenţilor.

De asemenea, în luna septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, un criminal de război condamnat, afirmând că acest eveniment contravine „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.