Mărimea locuinţelor a crescut anul trecut în toate regiunile. Cea mai mare suprafaţă medie locuibilă, în Vest şi Bucureşti-Ilfov: peste 50 mp

‘Ţinând seama de suprafaţa locuibilă disponibilă pe o locuinţă, apar diferenţe în ceea ce priveşte suprafaţa medie locuibilă ce revine pe o cameră de locuit. Astfel, cele mai spaţioase camere de locuit s-au înregistrat în regiunile: Centru şi Bucureşti – Ilfov (în medie unei camere îi revine o suprafaţă locuibilă de 19,3 mp fiecare), Vest (19,1 mp ) şi Nord – Vest (19,0 mp). Cele mai mici suprafeţe medii locuibile pe o cameră se află în regiunile de dezvoltare: Nord – Est (16,8 mp), Sud – Est (16,3 mp), Sud – Vest Oltenia (15,6 mp ) şi Sud – Muntenia (15,5 mp)’, precizează INS.

Comparând indicatorii sintetici ai fondului de locuinţe pe medii de rezidenţă, se observă că, în ceea ce priveşte suprafaţa medie pe o locuinţă, există o diferenţă de 0,9 mp (47,9 mp în mediul urban, faţă de 47 mp în cel rural). La suprafaţă medie pe camerele de locuit există o diferenţă de 3 mp (18,9 mp în mediul urban, faţă de 15,9 mp în cel rural). În schimb, la numărul mediu de camere pe o locuinţă, acesta este mai mare în mediul rural (3), faţă de mediul urban (2,5).

În 2017, conform INS, fondul de locuinţe şi-a păstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8.976.800 locuinţe, în creştere cu 47.600 locuinţe (+0,5%), faţă de sfârşitul anului 2016.

‘Creşterea ‘intrărilor’ în fondul de locuinţe existent s-a datorat atât a construcţiilor noi ( 53.300 locuinţe ), cât şi prin transformarea unor spaţii cu altă destinaţie, în locuinţe (1.400 locuinţe). Totodată, s-au înregistrat ‘ieşiri’ din cadrul fondului de locuinţe de 7.100 locuinţe, ca urmare atât a demolărilor (5.500 locuinţe), cât şi prin schimbarea unor locuinţe în spaţii cu altă destinaţie (1.600 locuinţe)’, semnalează INS.

În profil regional, fondul locativ existent la sfârşitul anului 2017 relevă îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei în toate regiunile de dezvoltare, diferenţiat ca intensitate de la o regiune la alta. Astfel, la sfârşitul anului 2017, pe o locuinţă din fondul locativ existent se înregistrau,în medie, 2,7 camere/locuinţă, peste această medie situându-se următoarele regiuni de dezvoltare: Sud – Est, Sud -Muntenia şi Sud – Vest Oltenia (2,9 camere/locuinţă fiecare) şi la egalitate cu media, Nord – Est şi Vest (2,7 camere/locuinţă fiecare), restul regiunilor de dezvoltare situându-se sub această medie

‘Este relevant faptul că există o anumită particularitate înregistrată în raportul populaţie/locuinţe: în timp ce numărul populaţiei a înregistrat o dinamică descendentă, fondul de locuinţe a crescut’, subliniază INS.

Cele mai multe locuinţe existente la sfârşitul anului 2017 se înregistrau în regiunile de dezvoltare Nord – Est (16,2%), Sud – Muntenia (15,1%), Nord – Vest (13,0%) şi Sud – Est (12,5%). Cele mai puţine locuinţe au fost înregistrate în regiunea de dezvoltare Vest (9,3%). Pe medii de rezidenţă, din numărul total al locuinţelor, mai mult de jumătate (54,5%) se aflau în mediul urban, din care 98,2% erau proprietate majoritar privată.

În structura fondului locativ în anul 2017, comparativ cu anul 2016, după forma de proprietate, se constată faptul că a crescut numărul locuinţelor cu forma de proprietate majoritar privată, de la 8.821.900 locuinţe la sfârşitul anului 2016, la 8.867.100 locuinţe la sfârşitul anului 2017, concomitent cu creşterea numărului locuinţelor aflate în proprietate majoritar de stat, respectiv de la 107.300 locuinţe la sfârşitul anului 2016, la 109.700 locuinţe la sfârşitul anului 2017.

Faţă de anul precedent, a avut loc o creştere a numărului locuinţelor atât în mediul urban (+26.500), cât şi în mediul rural (+21.100).

Numărul locuinţelor aflate în proprietate majoritar de stat sunt concentrate într-un procent de 81,8% în mediul urban şi 18,2% în mediul rural.

În anul 2017, au fost date în folosinţă 53.347 locuinţe, în creştere cu 1.141 locuinţe, faţă de anul anterior.