Mario Draghi deplânge lentoarea cu care Europa se reformează. Ursula von der Leyen dă vina pe celelalte instituţii

„Companiile şi cetăţenii (…) sunt dezamăgiţi de lentoarea Europei şi de incapacitatea sa de a se mişca la fel de repede ca şi Statele Unite sau China”, a declarat Draghi într-un discurs la Bruxelles, scrie Agerpres.

„Modelul nostru de creştere se erodează, vulnerabilităţile noastre se intensifică, iar finanţarea investiţiilor necesare nu este clar definită”, a remarcat economistul italian, invitat de Comisia Europeană să facă o evaluare iniţială, la douăsprezece luni de la publicarea recomandărilor sale.

Disputa comercială cu Statele Unite şi îndatorarea ţărilor europene „ne-au amintit cu cruzime că inacţiunea ameninţă nu numai competitivitatea noastră, ci şi suveranitatea noastră”, a adăugat Draghi. Chiar dacă a salutat acţiunile deja întreprinse şi hotărârea Comisiei Europene de a adopta mai multe măsuri pentru a reveni pe drumul cel bun, Draghi a regretat că „guvernele nu sunt conştiente de gravitatea situaţiei”. „A continua la fel ca şi până acum înseamnă a ne condamna la retrogradare. Pentru a ieşi din asta, trebuie să schimbăm viteza, amploarea şi intensitatea”, a adăugat Draghi.

La rândul său, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a recunoscut necesitatea accelerării reformelor, enumerând totuşi o listă de realizări din ultimul an, în special în domeniul inteligenţei artificiale, al relansării industriei de apărare şi al relaxării sarcinilor de reglementare.

Printre altele, Ursula von der Leyen a atacat celelalte instituţii europene, în special Parlamentul, care încă nu a adoptat o serie de aşa-numite legi „Omnibus” de simplificare a reglementărilor. „Avem nevoie de acţiuni urgente pentru a răspunde nevoilor urgente, deoarece întreprinderile şi lucrătorii noştri nu mai pot aştepta”, a declarat Ursula von der Leyen.

De asemenea, preşedinta Comisiei a cerut finalizarea „în regim de urgenţă” a pieţei unice, un proiect vast constând în eliminarea până în 2028 a multiplelor bariere interne care continuă să împiedice activitatea economică în multe domenii.

Potrivit unei estimări a Fondului Monetar Internaţional, aceste bariere intra-europene reprezintă echivalentul a 45% din taxele vamale pentru mărfuri şi 110% pentru servicii.