Martiş şi Nanu, directori ai BRD, au refuzat să pună la dispoziţia anchetatorilor documente

„Aceste documente au fost solicitate în repetate rânduri celor doi inculpaţi, în calitate de directori ai celor două sucursale ale BRD, însă aceştia au refuzat transmiterea lor în mod nejustificat, sub pretextul că sunt dispersate în diverse locaţii ale băncii” , indică procurorii ca motiv pentru arestarea celor doi directori.

Cu ocazia percheziţiilor domicliare efectuate la Martiş şi Nanu şi la locul de muncă al acestora au fost identificate înscrisurile.

„Referitor la incidenţa disp. art.148 lit.f din Cpp, respectiv lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, apreciem că această condiţie este întrunită deoarece aceasta este apreciată în raport de disfuncţiile care s-ar crea în menţinerea ordinii publice de către organele abilitate, precum şi reacţiile societăţii civile faţă de stări de lucruri negative şi prin care se încurajează alte persoane să încalce legea penală, precum şi în raport de temerea colectivă că împotriva unor infracţiuni deosebit de grave organele statului nu acţionează eficient”, mai notează procurorii Directorii de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în referatul cu propunerea de arestare preventivă a celor doi, alături de alte 11.

În opinia DIICOT, particularizant pentru prezenta cauză este faptul că inculpaţii au constituit/au sprijinit o grupare infracţională extrem de periculoasă, transfrontalieră, menită a cauza importante prejudicii bugetului de stat de ordinul sutelor de milioane de euro, susţin anchetatorii.

Ei arată că au constatat că numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice angrenate în derularea acestor tranzacţii comerciale şi financiare nelegale este impresionant, aceştia căutând a realiza circuite cât mai „complexe”, astfel încât organele de control ale statului să fie puse în imposibilitatea de a putea constata şi dovedi faptul că ele nu s-au derulat niciodată în forma scriptică prezentată.

Împrejurarea că începând cu anul 2008, inculpatul Vasile Creştin împreună cu funcţionarii bancari inculpaţii Adrian Martiş – director general la BRD – Grup Unirea şi Andrei Nanu – director comercial la BRD – Grup Dorobanţi, au iniţiat/constituit o grupare infracţională care a avut drept unic scop, obţinerea de importante beneficii financiare, prin fraudarea instituţiei bancare BRD Societe Generale SA – România, sub forma obţinerii de credite bancare în condiţii ilegale, reprezintă un aspect negativ menit a afecta încrederea populţiei în sistemul bancar, în senrul că persoane abilitate a gestiona resursele financiare ale populaţiei pot renunţa la orice elemente de probitate profesională şi să accepte că prin cauzarea unui prejudiciu de aproximativ 85 de milioane de euro, societatea bancară poate avea lichidităţi în acoperirea fraudei bancare, potrivit anchetatorilor DIICOT.

În fapt, membrii grupului infracţional organizat au acţionat în mod concertat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dar desfăşurând activităţi specifice pregătirii şi profesiei fiecăruia dintre aceştia, în vederea implementării unui sistem de fraudare cu desfăşurare pe termen lung, ocazie cu care au racolat şi controlat activitatea mai multor persoane din mediul comercial şi funcţionari din cadrul institutiei bancare, care au actionat în cunoştinţă de cauză, pe paliere diferite, la dispoziţia iniţiatorilor grupului organizat, în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate.

Pentru transpunerea în practică a rezoluţiei infracţionale, sub coordonarea lui inculpaţilor Creştin, Martiş şi Nanu, membrii grupului au gestionat activitatea unor societăţi comerciale a căror activitate o controlau prin persoane interpuse în calitate de asociati/administratori/mandatari, sau au preluat controlul altor societăţi comerciale, parte dintre ele cu activitate reală, urmare a cesionării acestora de către asociaţii iniţiali, către persoane aflate pe palierul inferior de execuţie în cadrul grupului, firme cărora le-au indus un comportament evazionist, în scopul îmbunătăţirii parametrilor financiari contabili, pentru a dobândi vocaţia de a face obiectul unor creditări.

La această grupare au aderat şi alte persoane , structura grupului fiind una piramidală, pe paliere de execuţie, fiecare membru având un rol execuţional bine stabilit fie de către liderii grupării, fie de către ceilalţi membrii.

La acest grup infracţional organizat au fost racolate persoane din mediul instituţiilor bancare care au ajutat la realizarea scopului infracţional datorită atribuţiilor de serviciu pe care le aveau de îndeplinit.
De asemenea, datorită mediului din care făceau parte liderii grupării au făcut posibilă racolarea şi aderarea la gruparea infracţională a unor notari şi evaluatori, atestati ANEVAR.

La grupul structurat, iniţiat de cei menţionaţi, au aderat mai multe persoane care aveau rolul de a ceda sau prelua părţile sociale ale societăţilor comerciale care acţionau ca paravan pentru activitatea ilicită desfăşurată, de a ţine evidenţa contabilă, de a întocmi documentele contabile fictive justificative pentru operaţiuni comerciale inexistente (facturi, avize de expediţie şi de însoţire a mărfurilor, note de intrare recepţie etc.).

„Practic, constatăm că inculpaţii menţionaţi mai sus, pentru care procurorul solicită emiterea unor mandate de arestare prin profesiile deţinute si modul de acţiune, respectiv: notari publici, funcţionari bancari, evaluatori, directori de bancă şi oameni de afaceri au acţionat în mod concertat pentru fraudarea a două societăti bancare cu bun renume în România. Constatăm că, toţi inculpaţii, conducători de grup de crimă organizată sau membrii ai acesteia, au avut o atitudine de completă aprobare şi susţinere a activităţii infracţionale, ceea ce completează şi conturează starea de fapt relaţionată elementelor constitutive a unor infracţiuni grave de înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani”, arată DIICOT în documentul citat.