Master Planul a fost aprobat de CE – 1.200 km de autostradă, 1.900 km de drum expres

Comisia Europeană a acceptat varianta finală şi revizuită a Master Planului General de Transport şi documentele care stabilesc proiectele prioritare şi calendarul de realizare, a anunţat Ministerul Transporturilor.
Economica.net - joi, 23 iul. 2015, 12:29
Master Planul a fost aprobat de CE - 1.200 km de autostradă, 1.900 km de drum expres

Master Planul General de Transport (varianta finală şi revizuită) prevede proiecte de dezvoltare în valoare totală de 43,5 miliarde de euro pentru toate sectoarele de transport.

Master Planul (documentul complet, în forma finală şi revizuită) poate fi consultat aici

Transformarea autostrăzii Bacău-Paşcani în drum expres şi lărgirea cu încă o bandă pe sens a şoselei de mare viteză Bucureşti-Piteşti sunt câteva dintre surprizele variantei finale a Master Planului de Transporturi.

În cel mai fericit caz, România va construi șase autostrăzi, printre care şi Piteşti – Sibiu, dar şi trei drumuri expres: Ploieşti-Paşcani, legătura Aeroportului Otopeni cu autostrada spre Ploieşti şi centura de Sud a Capitalei.


Autostrăzi şi alte drumuri

Conform documentului strategic pentru dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de transport în România pe perioada 2015 – 2030, se vor construi peste 1.200 de kilometri de autostradă, 1.900 de kilometri de drum expres, drumuri Transregio şi Transeuro, cât şi Variante Ocolitoare, valoarea estimată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere fiind de peste 26 miliarde de euro. Pentru proiectele de autostrăzi au fost calculaţi 13,254 miliarde de euro.

Feroviar

Pentru sectorul feroviar este prevăzută modernizarea a peste 4.000 de kilometri de cale ferată, achiziţia de material rulant nou şi introducerea de servicii feroviare pentru creşterea atractivităţii acestui sector, proiecte ce se ridică la aproximativ 14 miliarde de euro. Pentru proiectele de reabilitare a liniilor de cale ferată au fost estimaţi 10,073 miliarde de euro, iar cele de electrificare 1,122 miliarde de euro.

Naval

Pentru sectorul naval au fost identificate proiecte de îmbunătăţire a navigaţiei pe Dunăre şi pe canalele navigabile pe o lungime de 670 de kilometri şi modernizarea infrastructurii portuare pentru 32 de porturi. Valoarea totală a investiţiilor pentru acest sector se ridică la 2 miliarde de euro.

Aeroporturi

Pentru sectoarele aerian şi multimodal au fost identificate 15 aeroporturi care vor beneficia de proiecte de modernizare şi creşterea capacităţii aeroportuare, respectiv dezvoltarea a 11 terminale multimodale amplasate în ariile de conectivitate şi potenţial economic ridicat, cu o valoare estimată de 1,6 miliarde de euro.

‘Master Planul General de Transport prevede pentru perioada 2015 – 2030 proiecte în valoare totală de 43,5 miliarde de euro pentru toate sectoarele de transport, proiecte care vor valorifica potenţialul economic al României. Aşa cum reiese din datele prezentate, nevoile de dezvoltare ale infrastructurii şi serviciilor de transport în România sunt foarte mari şi peste resursele financiare disponibile. La nivelul societăţii româneşti, acest fapt a determinat presiuni asupra factorilor de decizie în pregătirea şi finanţarea proiectelor de infrastructură. În trecut, în lipsa unei stabilităţi strategice şi a unei prioritizări clare a investiţiilor, rezultatele nu au fost mulţumitoare şi multe resurse şi oportunităţi au fost pierdute datorită nerealizării complete sau realizării la calitate inferioară a infrastructurii şi serviciilor de transport. Master Planul General de Transport are principalul rol de a asigura stabilitatea strategică a investiţiilor în sectorul de transport oferind o prioritizare şi un calendar de implementare ce trebuie urmat, indiferent de guvernările care se succed în România. Acest fapt va conduce la o pregătire mai bună a proiectelor şi, mai ales, la finalizarea investiţiilor şi colectarea beneficiilor economice ale acestora’, a declarat ministrul Transporturilor, Iulian Matache.

Aprobarea Programului Operațional Infrastructură Mare s-a datorat și elaborării documentului final al Master Planului General de Transport (MPGT) față de care Comisia Europeană nu a mai avut comentarii. De altfel, declarația doamnei Corina Crețu, Comisar european pe probleme de politică regională, la festivitatea de semnare a programului a consfințit acceptul Comisiei Europene pentru Master Planul General de Transport.

Master Planul General de Transport a fost elaborat de către Ministerul Transporturilor cu sprijinul unei asistențe tehnice externe finanțată din fondurile europene nerambursabile aferente perioadei 2007-2013. Procesul de elaborare a MPGT a început în luna Martie 2012 și s-a finalizat în luna Februarie 2015. În luna Februarie 2015 după finalizarea consultărilor cu toate partidele politice reprezentate în Parlamentul României MPGT a fost transmis oficial la Comisia Europeană. În perioada Februarie 2015-Iulie 2015 a avut loc un proces de ajustare a MPGT în funcție de comentariile și observațiile Comisiei Europene. În ultima întâlnire tehnică dintre experții Ministerului Transporturilor și cei ai Comisiei Europene, desfășurată în date de 1 iulie 2015, au fost discutate și soluționate ultimele puncte metodologice referitoare la ierarhizarea proiectelor, strategia de implementare a acestora și condițiile de activare a clauzei de reformă structurală. În urma acestei întâlniri, reprezentantii Comisiei Europeane au apreciat calitatea Master Planului General de Transport și nu au mai avut niciun comentariu sau observație pe marginea acestuia. Ministerul Transporturilor a transmis Comisiei Europene varianta revizuită a documentului strategic cu observațiile și comentariile integrate, și astfel, în prezent, la Comisia Europeană, se afla forma acceptată a Master Planului General de Transport.

“Master Planul General de Transport reprezintă principalul document strategic pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de transport în România pe perioada 2015 – 2030.

Te-ar mai putea interesa și
România, pe locul doi din UE la producția de floarea soarelui
România, pe locul doi din UE la producția de floarea soarelui
România s-a clasat anul trecut pe locul doi în Uniunea Europeană la floarea soarelui din punct de vedere al producţiei obţinute, după Franţa, şi pe primul loc ca suprafaţă cultivată....
HORNBACH IT HUB în România: Inovație și echilibru global în dezvoltarea tehnologică
HORNBACH IT HUB în România: Inovație și echilibru global în dezvoltarea tehnologică
În era digitală în continuă evoluție, adaptarea rapidă și inovația sunt cheia pentru succesul oricărei companii. ...
Vicepremierul rus spune că Moscova nu are de gând să interzică exporturile de motorină
Vicepremierul rus spune că Moscova nu are de gând să interzică exporturile de motorină
Rusia nu are nevoie să interzică exporturile de motorină, pentru a răspunde la creşterea preţurilor şi posibilele ...
Producţia de cereale a României a crescut în 2023 cu peste 9%, la 20,57 milioane de tone
Producţia de cereale a României a crescut în 2023 cu peste 9%, la 20,57 milioane de tone
Producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 9,1% respectiv cu 1,71 milioane de tone, de la 18,861 ...