Măsurile de sprijin pot exacerba inflaţia, dacă nu reduc consumul de energie – BCE

Economiştii BCE consideră, într-un articol publicat luni în buletinul economic, că măsurile de sprijin public pentru a proteja economia de impactul preţurilor ridicate la energie trebuie să fie orientate spre a fi mai productive şi a reduce gradual ridicata datorie publică.

„Dincolo de termenul scurt, finanţele publice din zona euro pot fi afectate negativ de actualul episod de inflaţie ridicată”, chiar şi fără a lua în considerare sprijinul public al guvernelor, ce reprezintă circa 2% din produsul intern brut (PIB), în 2022 şi 2023, potrivit BCE.

Asta se datorează faptului că la originea inflaţiei este un impact extern din cauza scumpirii energiei, care generează mai puţine venituri din impozite, reduce rentabilitatea şi creşterea companiilor şi pune presiune mare asupra cheltuielilor publice.

În plus, majorarea ratei dobânzilor pentru a frâna inflaţia majorează plata dobânzilor la datoria guvernamentală.

Măsurile de sprijin public vor reduce presiunile inflaţioniste în 2022 şi 2023, dar efectul se va inversa mai târziu şi inflaţia va fi mai ridicată în 2024 şi 2025.

Însă, economiştii BCE spun că gradul în care măsurile de sprijin public va influenţa preţurile este foarte incert, din caza caracterului său fără precedent.

În primă fază vor majora avansul PIB şi vor sprijini veniturile disponibile ale gospodăriilor, dar unele dintre aceste măsuri nu sunt foarte eficiente din perspectivă economică.

Economiştii BCE consideră că doar o mică parte din acest sprijin este direcţionată către gospodăriile cu cele mai mici venituri.

Şi, de asemenea, avertizează că mai multe sarcini asupra finanţelor publice, dacă sprijinul se va prelungi cu măsuri mai de durată, pot crea dificultăţi ţărilor foarte îndatorate, pe măsură ce va creşte plata dobânzilor la datorie.