1EUR = 4.7315 RON | Bucureşti 33 º

Companii

McDowell, BEI: În România nu există o problemă de finanţare a infrastructurii, mai degrabă o lipsă de proiecte publice viabile bine planificate

Situaţia infrastructurii din România nu este cauzată de o problemă de finanţare, ci mai degrabă o lipsă de proiecte publice viabile bine planificate, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Andrew McDowell, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI).

26 noi, 2017 | ECONOMICA.net

De asemenea, acesta susţine că alţi factori importanţi includ dezvoltarea capacităţii de planificare şi implementare a proiectelor, precum şi un control eficient al fraudei şi corupţiei.

Andrew McDowell susţine că România are creştere economică determinată de consumul privat, dar, pentru a rămâne sustenabilă, aceasta ar trebui să fie determinată, în principal, de activităţile de investiţii.

AGERPRES: Care este strategia de finanţare a BEI în România pentru următoarea perioadă?

Andrew McDowell: Angajamentul de creditare al BEI în România de la începutul operaţiunilor de împrumut ale băncii în ţară este de aproximativ 13 miliarde euro. Banca UE va rămâne partenerul de referinţă al României pentru finanţarea investiţiilor prioritare întreprinse în întreaga ţară.


Abordarea de succes a BEI de a combina împrumuturile, mixul (acordarea de granturi şi împrumuturi), şi consilierea rămâne în continuare relevantă şi valabilă pentru viitoarele sale operaţiuni în România. Prezenţi în toate sectoarele majore ale economiei româneşti, colaborăm în mod activ cu Guvernul şi alte autorităţi publice, sectorul bancar şi clienţii corporativi. În sectorul public vom continua să susţinem investiţiile prioritare în infrastructură, cofinanţând proiecte finanţate de UE, în special în domeniile transporturilor, mediului, agriculturii, precum şi în sectoarele sănătăţii şi educaţiei. În sectorul privat vizăm investiţii care necesită sprijinul EFSI - Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI), care face parte din Planul de investiţii pentru Europa (Planul Juncker). Finanţarea susţinută de EFSI este asigurată pentru o gamă largă de activităţi, printre care se numără energia, industria, telecomunicaţiile sau infrastructura municipală. Ca exemplu, putem menţiona proiectul de gazoduct BRUA promovat de Transgaz. În cooperare cu sectorul bancar, vom oferi în continuare finanţare accesibilă IMM-urilor şi companiilor cu nivel mediu de capitalizare, utilizând soluţii de partajare a riscurilor, cum ar fi iniţiativa IMM-urilor.


AGERPRES: În ceea ce priveşte sectorul infrastructurii, suma de un miliard de euro reprezintă întreaga finanţare pe care instituţia o va oferi până în 2020?

Andrew McDowell: Nu, programul de împrumut al băncii până în 2020 este mult mai ambiţios: împrumutul de un miliard de euro la care vă referiţi priveşte un împrumut de program structural acordat României pentru cofinanţarea proiectelor prioritare finanţate de UE în sectorul transporturilor. Acesta face parte dintr-un program de finanţare publică mai largă, de circa două miliarde de euro, al împrumuturilor suverane desfăşurate în perioada 2016-2018, care beneficiază de investiţii în mediu, activităţi orientate către creştere, transport şi agricultură. Aceste împrumuturi susţin, în cele din urmă, mai mult de 20 miliarde euro de investiţii pe teren. Ca şi în trecut, finanţarea investiţiilor suverane va fi completată de proiectele din sectorul municipal şi privat care măresc mobilitatea, siguranţa energiei, eficienţa energetică, interconectivitatea, infrastructura urbană sau calitatea apei potabile din România. În medie, ne aşteptăm să oferim economiei româneşti mai mult de un miliard de euro în fiecare an. Prin furnizarea de servicii de finanţare pe termen lung şi de consultanţă pentru România, BEI contribuie la accelerarea absorbţiei granturilor UE, la crearea de locuri de muncă şi, în cele din urmă, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor români.


AGERPRES: Câte proiecte de infrastructură sunt în prezent finanţate de BEI în România? Le-aţi putea numi pe cele mai mari?

Andrew McDowell: Banca finanţează proiecte de infrastructură fie direct (de exemplu, proiecte de eficienţă energetică promovate de municipalităţi), fie indirect, prin împrumuturi de programe structurale suverane, adică pachete financiare puse la dispoziţia Ministerului de Finanţe şi administrate de ministerele de resort relevante. Programul structural pentru împrumuturi sprijină un număr mare de investiţii prioritare în infrastructura publică, de orice dimensiune şi în diferite sectoare, inclusiv transportul, energia, agricultura, sănătatea sau educaţia. Aceste proiecte contribuie la o gamă largă de obiective prioritare, printre care îmbunătăţirea conectivităţii, inovarea, protecţia mediului, creşterea calităţii aprovizionării cu apă sau dezvoltarea rurală. Având în vedere acest lucru, există un număr mare de proiecte de infrastructură care beneficiază de sprijinul BEI în România, cu toate acestea este dificil să se numească un număr exact. Ca exemplu, pot face referire la finanţarea instalaţiilor de producţie a autovehiculelor Ford din Craiova, a parcului eolian în Fântânele sau a metroului din Bucureşti.

 

AGERPRES: Cum explicaţi situaţia infrastructurii în România, există o problemă de finanţare?

Andrew McDowell: Nu există o problemă de finanţare în România, ci mai degrabă o lipsă de proiecte publice viabile bine planificate. Este evident că există lacune în reţelele de infrastructură publică existente, în special în drumuri şi calea ferată. Aceste lacune nu sunt legate de o finanţare insuficientă, dar necesită o prioritizare transparentă a proiectelor de infrastructură publică, ghidată de o viziune strategică pe termen lung care vizează îmbunătăţirea cu adevărat a infrastructurii ţării şi a condiţiilor de viaţă ale populaţiei într-un mod durabil - dincolo de ciclurile politice. Alţi factori importanţi includ dezvoltarea capacităţii de planificare şi implementare a proiectelor, precum şi un control eficient al fraudei şi corupţiei.


AGERPRES: Cum vedeţi absorbţia fondurilor UE de către România în următoarea perioadă financiară?

Andrew McDowell: Este de aşteptat ca volumul fondurilor UE disponibile în următoarea perioadă de programare să rămână sub sumele disponibile în actuala perioadă de programare (2014-2020). Pentru un volum nemodificat de investiţii, acest lucru ar creşte (automat) rata de absorbţie a fondurilor. Cu toate acestea, o mare parte a răspunsului depinde de componenţa fondurilor UE: este de aşteptat ca în perioada 2021-2027 să se înlocuiască o sumă tot mai mare de subvenţii pure cu instrumente financiare, adică împrumuturi (sau garanţii) combinate cu granturi (cum ar fi, de exemplu, în cadrul EFSI sau al iniţiativei IMM-urilor). Prin urmare, capacitatea unui stat membru de absorbţie a fondurilor UE va depinde, de asemenea, de capacitatea acestuia de a implementa cu succes instrumente financiare.


AGERPRES: Pentru câte proiecte aţi respins finanţarea în acest an şi care a fost motivul?

Andrew McDowell: BEI susţine proiecte care sunt viabile din punct de vedere tehnic şi viabile din punct de vedere economic şi financiar. Aceste proiecte trebuie, de asemenea, să fie eligibile pentru finanţarea BEI în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei UE în materie de mediu şi de achiziţii publice. Dacă nu este cazul, putem contribui la dezvoltarea unui proiect prin diferite servicii de consultanţă.


AGERPRES: Am văzut că, în trecut, cea mai mare parte a fondurilor BEI a fost acordată sectorului IMM-urilor.

Andrew McDowell: Într-adevăr, de ceva timp activităţile orientate către IMM-uri au absorbit o parte importantă din finanţarea BEI în România. Cu toate acestea, situaţia a evoluat între timp: odată cu întoarcerea împrumuturilor pentru programe structurale din sectorul public şi desfăşurarea progresivă a finanţării susţinute de EFSI în sectorul privat, activităţile BEI în România sunt mai echilibrate în diferite sectoare.

 

AGERPRES: Cum vedeţi dezvoltarea economiei României în perioada următoare?

Andrew McDowell: Creşterea economică în România este în prezent determinată de consumul privat, beneficiind în primul rând de reformele fiscale. Pentru a rămâne sustenabilă, creşterea economică ar trebui să fie determinată, în principal, de activităţile de investiţii. În cazul în care se fac alegeri economice corecte, inclusiv dezvoltarea durabilă a infrastructurii publice, România ar putea beneficia de o creştere economică continuă şi de locuri de muncă şi de atragerea investiţiilor străine.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO