MCSI: Proiectul Ro-Net nu are finalizată procedura de fazare şi probabil nu va fi gata până la sfârşitul anului

Procedura de fazare a proiectului Ro-Net, prin care 783 de localităţi dezavantajate ar trebui să beneficieze de reţele de Internet în bandă largă, nu s-a încheiat şi, cel mai probabil, obiectivul de finalizare a acestuia până la sfârşitul anului nu va putea fi atins, a declarat ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Delia Popescu, într-un interviu acordat AGERPRES.
Economica.net - mie, 19 oct. 2016, 09:14
MCSI: Proiectul Ro-Net nu are finalizată procedura de fazare şi probabil nu va fi gata până la sfârşitul anului

În ceea ce priveşte Strategia Naţională privind Agenda Digitală România 2014 – 2020, ministrul a subliniat faptul că documentul se află în implementare, iar în cazul Legii Securităţii Cibernetice a fost reluat fluxul de avizare, din cauza schimbărilor efectuate la nivelul Guvernului, estimările fiind ca, până la finele acestui an, actul normativ să fie adoptat de către Executiv.

De asemenea, ministrul Comunicaţiilor a vorbit despre viitorul Companiei Naţionale ‘Poşta Română’ (CNPR) şi a afirmat că este nevoie de o diversificare a serviciilor furnizate de către companie, precum şi de continuarea procesului de capitalizare, chiar şi prin listarea la Bursă.

 În ce stadiu se află proiectele derulate de Ministerul Comunicaţiilor pe fonduri europene. Cum se prezintă rata de absorbţie a acestor fonduri?

Delia Popescu: Ministerul Comunicaţiilor are în derulare patru proiecte pe fonduri europene: proiectul Ro-Net, aflat în procedura de fazare de pe vechiul exerciţiu financiar, valoarea totală fiind de 377.838.279 lei, două proiecte (eGov şi eCom) finanţate prin POCA (Programul Operaţional Capacitate Administrativă, n.r.), în valoare de aproximativ 23 milioane de lei, şi un proiect finanţat pe POAT (Programul Operaţional Sectorial Asistenţă Tehnică, n.r.), în valoare de 11,5 milioane lei, proiect care are o perioadă de implementare de 36 luni. În afară de Ro-Net, care este un proiect început în anul 2014 şi pentru care s-au cheltuit până în prezent 84.413.340 lei, toate celelalte sunt proiecte aprobate în anul 2016.

Ce planuri există, la ora actuală, pentru perioada exerciţiului financiar 2014 – 2020, pe partea ministerului pe care îl reprezentaţi?

Delia Popescu: În momentul de faţă, Ministerul Comunicaţiilor – prin Organismul Intermediar de Promovare a Societăţii Informaţionale (OIPSI, n.r.) – are deschise două apeluri: Big Data, cu valoarea alocată de 40 milioane euro şi proiecte fazate din exerciţiul financiar anterior 2007 – 2013, cu valoarea totală de 27,5 milioane euro. Echipa de experţi OIPSI lucrează la lansarea apelurilor pentru eGuvernare – evenimente de viaţă, eCultura, eIncluziune, eEducaţie, eSănătate, care au o alocare totală de 275 milioane euro din FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională n.r). Lansarea lor depinde însă, în mare măsură, de pregătirea proiectelor de către ministerele de linie, cu care MCSI a avut mai multe

Care mai sunt noutăţile pe unul dintre cele mai discutate subiecte, la un moment dat, respectiv contractul pentru licenţele Microsoft?

Delia Popescu: Subiectul licenţelor Microsoft, precum se ştie, face obiectul unor dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată sau DNA, sentinţele din aceste dosare sunt publice şi nu mai impactează în mod direct activitatea MCSI.

Referitor la Poşta Română, în ultimele luni, s-a înaintat varianta unei listări la Bursă, însă după parcurgerea unui proces nu tocmai uşor. Ce părere aveţi despre această idee şi care ar fi viziunea dvs.?

Delia Popescu: Compania Naţională Poşta Română trebuie să intre într-un proces de reorganizare şi modernizare, pentru a putea face faţă provocărilor concurenţiale şi pentru a deveni un adevărat jucător pe piaţa serviciilor poştale. Poşta Română are un mare avantaj, şi anume capilaritatea distribuţiei, iar acest avantaj trebuie păstrat şi îmbunătăţit într-o piaţă în care cererea pentru servicii poştale clasice este în scădere, ca urmare a noilor tehnologii şi a serviciilor de comunicare. Astfel, cred că trebuie găsite în primul rând metode de diversificare a serviciilor furnizate de către CNPR şi, da, trebuie continuat procesul de capitalizare a CNPR, fie chiar şi prin listarea la Bursă, un proces complicat şi de durată, implicând o aliniere la nivelul autorităţilor române – Guvern, MCSI, Consiliul Concurenţei, autorităţi ale statului, Fondul Proprietatea.

În ce stadiu se află Strategia Naţională pentru Agenda Digitală 2014-2020 şi care sunt cele mai importante puncte care ar putea aduce României un plus economic, pe sectorul IT&C?

Delia Popescu: Strategia Naţională privind Agenda Digitală România (SNADR) 2014-2020 se află în plină implementare. Ministerul Comunicaţiilor se află în dialog cu celelalte instituţii publice, alături de care este responsabil cu implementarea SNADR, pentru crearea de parteneriate în vederea scrierii şi depunerii de proiecte pentru îndeplinirea indicatorilor din SNADR (evenimente de viaţă). În plus, a fost creată şi o aplicaţie accesibilă web, privind colectarea indicatorilor aferenţi monitorizării implementării SNADR, aplicaţie web ce va avea rolul de a furniza, atât către public, cât şi către Comisia Europeană, o evidenţă electronică a modului de îndeplinire a SNADR. Strategia Naţională privind Agenda Digitală 2014-2020 va contribui la dezvoltarea efectivă a sectorului IT&C românesc, la îmbunătăţirea productivităţii sectorului privat, prin reducerea barierelor administrative în relaţia cu statul, îmbunătăţirea competitivităţii formei de muncă.

Legea securităţii cibernetice se află încă în circuitul de avizare: Când credeţi că se va finaliza întreg acest proces şi care sunt noutăţile constructive pe care această lege le aduce?

Delia Popescu: Legea Securităţii cibernetice necesită, din cauza schimbărilor efectuate la nivelul Guvernului, reluarea pe fluxul de avizare şi estimăm că, până la finalul acestui an, să fie aprobată de către Guvern. În esenţă, legea va ajuta în mod decisiv la creşterea nivelului de securitate cibernetică la nivel de infrastructură, prin implementarea de măsuri necesare de protejare a infrastructurilor cibernetice.

Conceptul de ‘Smart City’ este unul care câştigă din ce în ce mai mult teren în România, iar un astfel de proiect-pilot vizează oraşul Alba-Iulia. Ce se va întâmpla, concret, în cadrul acestui proiect şi ce alte acţiuni similare mai are în vedere Ministerul Comunicaţiilor?

Delia Popescu: Conceptul de Smart City este, într-adevăr, un concept extrem de utilizat în momentul actual şi, fiind foarte ‘la modă’ apetitul pentru implementarea de astfel de concepte, este destul de ridicat. În schimb, cred că tot ceea ce lipseşte în implementarea acestui concept este o viziune strategică de implementare a unor tehnologii smart, într-o anume coerenţă, care să conducă la un oraş inteligent, în adevăratul sens al cuvântului. Astfel, soluţiile, aplicaţiile şi tehnologiile inteligente trebuie să fie interoperabile, în scopul utilizării eficiente a resurselor şi infrastructurilor, toate cu scopul final de a asigura necesităţile cetăţenilor.

Proiectul Smart City Alba Iulia 2018 este un model şi un punct de reper pentru orice oraş care îşi va propune să scaleze acest tip de tehnologii, iar în 2018, când vom sărbători la Alba Iulia, Centenarul Marii Uniri, Ministerul Comunicaţiilor şi-a propus o schimbare de paradigmă a acestei celebrări, sărbătorind tradiţia şi prin tehnologie.

Cu cele aproape 200 de localităţi din mediul rural în care au fost încheiate lucrările de infrastructură pentru Internet de mare viteză, proiectul Ro-Net a făcut un prim pas spre finalizare. Când anticipaţi că restul, până la 783 de localităţi, va fi dus la bun sfârşit şi care sunt impedimentele pentru care acest proiect nu a fost încheiat la timp, respectiv finele anului 2015?

Delia Popescu: Din păcate, ţinând cont de faptul că nu mai avem foarte mult timp până la finalul acestui an, când proiectul Ro-Net ar trebui să se finalizeze, că nici până în momentul de faţă nu avem finalizată procedura de fazare proiect major, ţinând cont şi de nenumăratele probleme apărute în desfăşurarea acestui proiect, obiectivul de finalizare a 783 de localităţi este mai mult decât ambiţios şi, probabil, că nu se va putea atinge. În acest context, pe lângă faptul că vom avea localităţi ce nu vor avea acces la Internet, se va pierde şi o parte din finanţarea din bani europeni, prin neexecutarea obiectivelor propuse.

În acest sens, Ministerul Comunicaţiilor evaluează, împreună cu Comisia Europeană, existenţa unor posibilităţi de alocare a fondurilor Ro-Net neutilizate, în vederea atingerii, după decembrie 2016, a unor obiective din aceeaşi arie cu obiectivele Ro-Net.

Care sunt cele mai recente date referitoare la Ghiseul.ro?

Delia Popescu: Până la data de 17 octombrie 2016, raportat la decembrie 2015, datele arată că numărul de instituţii înrolate în platformă a crescut până la 254, faţă de 177. De asemenea, numărul utilizatorilor a ajuns la 128.275, iar numărul de tranzacţii efectuate s-a situat la 281.851. Ca valoare a tranzacţiilor, prin Ghişeul.ro, suma totală era, pe 17 octombrie, de aproximativ 80,3 milioane de lei, în creştere de la aproape 50 de milioane de lei, raportate în decembrie, anul trecut.

Ce aşteptări aveţi de la proiectul derulat între Bursa de Valori Bucureşti şi Ministerul Comunicaţiilor dedicat companiilor din sectorul IT&C, în cadrul programului ‘BVB pentru IT&C’, semnat în această vară?

Delia Popescu: Proiectul Ministerului Comunicaţiilor, derulat cu BVB, îşi propune să vină în ajutorul start-up-rilor din domeniul IT&C, prin facilitarea listării acestora la Bursa de Valori, oferindu-le atât consultare gratuită, cât şi facilitarea unor întâlniri directe cu investitorii. Reamintesc că Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională a semnat un protocol cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pentru sprijinirea iniţiativei antreprenoriale în România în domeniul IT&C. Companiile dinamice şi cu creştere accelerată pot participa la workshop-uri speciale care le vor permite să afle cum îşi pot finanţa şi dezvolta afacerile prin intermediul pieţei de capital.

Care sunt cele mai importante trei ţinte pe care şi le propune Ministerul Comunicaţiilor până la încheierea mandatului actualului Guvern?

Delia Popescu: O primă ţintă ar fi realizarea Ghidului de prezentare a conceptului de Smart City în România, un document util tuturor celor ce doresc să implementeze în oraşul lor soluţii inteligente. Apoi, ne gândim la implementarea guvernanţei corporative la Compania Naţională ‘Poşta Română’ şi SNR, în sensul unui management mai bun şi mai profitabil pentru statul român. Nu în ultimul rând, avem în plan realizarea cadrului naţional de interoperabilitate pentru eficientizarea activităţilor publice, în sensul oferirii de servicii digitale cetăţenilor.

Te-ar mai putea interesa și
Primăria Sectorului 3 vrea să împrumute 500 de milioane de lei pentru cofințarea proiectelor de renovare energetică a clădirilor
Primăria Sectorului 3 vrea să împrumute 500 de milioane de lei pentru cofințarea proiectelor de renovare energetică ...
Primăria Sectorului 3 intenţionează să contracteze un împrumut în valoare de 500 de milioane de lei, care ar urma să fie folosiţi la cofinanţarea proiectelor cu bani europeni pentru......
USR îi acuză pe Ciolacu și Burduja că în loc să trateze cu cea mai mare responsabilitate criza din domeniul energetic, fac exerciții de imagine organizând comandamente inutile
USR îi acuză pe Ciolacu și Burduja că în loc să trateze cu cea mai mare responsabilitate criza din domeniul energetic, ...
Uniunea Salvați România îi acuză, sâmbătă, pe prim-ministrul Marcel Ciolacu şi pe ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ...
Bucureștiul și șase județe din sud-estul ţării se vor afla duminică sub Cod galben de caniculă
Bucureștiul și șase județe din sud-estul ţării se vor afla duminică sub Cod galben de caniculă
Capitala şi şase judeţe din sud-estul ţării se vor afla duminică sub Cod galben de caniculă, potrivit unei atenţionări ...
Rusia a crescut tarifele de import pentru mai multe bunuri de larg consum produse în țările considerate ostile
Rusia a crescut tarifele de import pentru mai multe bunuri de larg consum produse în țările considerate ostile
Rusia a majorat tarifele la import pentru o gamă largă de bunuri de larg consum, inclusiv vin, bere, dulciuri, biscuiţi ...