Merkel respinge acuzaţia că nu vrea să le arate germanilor costul real al crizei înainte de alegeri

Merkel va cere în septembrie alegătorilor un al treilea mandat de cancelar, în fruntea aceleiaşi coaliţii de centru-dreapta.

În interviul acordat în fiecare vară postului ARD, Merkel a fost întrebată dacă germanii vor vedea numai după alegeri „nota de plată” pentru rezolvarea crizei. Cancelarul a replicat că Spania, Portugalia şi Grecia au încă nevoie de programe de finanţare externă.

„Nu ţinem pe nimeni în beznă legat de ceea ce trebuie făcut, şi vom continua în această manieră”, a declarat Merkel în interviul difuzat duminică.

Alegerile din Germania reprezintă în continuare principalul determinant al politicii anti-criză a Uniunii Europene, în pofida turbulenţelor politice din Spania şi Portugalia şi riscului de tensiuni sociale din Grecia pe fondul unui nou val de concedieri în sectorul public convenit de guvern cu UE şi FMI.

Cu 10 săptămâni până la scrutinul din 22 septembrie, sondajele arată că Merkel are şanse tot mai mari să-şi asigure cel de-al treilea mandat.

Astfel, coaliţia condusă de Uniunea Creştin-Democrată conduce în sodaje cu 40%, iar partenerul de coaliţie FDP are o cotă de 6,5%, potrivit unui sondaj Allensbach. Cu aceste scoruri, coaliţia ar câştiga majoritatea în camera inferioară a Parlamentului.

Merkel a îndemnat duminică alegătorii să acorde coaliţiei un nou mandat.

„Mă concentrez pe obiectivul meu – vreau continuarea coaliţiei creştin-liberale”, a afirmat cancelarul în interviul acordat ARD.

Între timp, tensiunile politice din sudul zonei euro ameninţă să reaprindă criza financiară.

În Portugalia, costul de finanţare pe 10 ani a atins vineri 7,51%, faţă de 5,2% în luna mai, după ce preşedintele Anibal Cavaco Silva a cerut partidelor de la putere şi din opoziţie să ajungă la un acord „de salvare naţională”. Politicienii de la Lisabona negociază o înţelegere care să permită încheierea cu succes a programului de finanţare externă de 78 miliarde euro anul viitor şi organizarea de alegeri anticipate.

„Discuţiile ar trebui să se încheie într-un timp foarte scurt”, a anunţat preşedinţia portugheză într-un comunicat publicat vineri.

În Spania, a patra economie din zona euro, guvernul se clatină după ce premierul Mariano Rajoy a fost acuzat că ar fi primit plăţi ilegale.

Opoziţia i-a cerut joi lui Rajoy să dea socoteală în faţa Parlamentului în ceea ce priveşte informaţiile apărute în presă potrivit cărora ar fi obţinut bani în mod ilicit în perioada 1997-1999, pe când ocupa funcţia de ministru al Educaţiei şi Culturii. Partidul Popular, care susţine guvernul, a blocat solicitarea opoziţiei.

Principalul lider al opoziţiei, Alfredo Perez Rubacalba, şeful Partidului Socialist, a cerut demisia premierului.

La Atena, guvernul condus de premierul Antonis Samaras va încerca în această săptămână să treacă prin Parlament cele mai recente măsuri convenite cu UE, FMI şi BCE, de a concedia 15.000 de bugetari şi de a plasa alţi 25.000 într-o rezervă specială, pe salarii mai mici, de unde vor putea fi transferaţi sau concediaţi. Funcţionarii publici au organizat săptămâna trecută mai multe mitinguri de protest, iar sindicatele au cerut o grevă generală de 24 de ore pentru marţi, 16 iulie.

Coaliţia lui Samaras a fost zguduită săptămâna trecută de retragerea Stângii Democrate, care a protestat asfel faţă de închiderea televiziunii de stat ERT. Samaras se bazează acum în Parlament pe loialitatea Partidului Noua Democraţie, rivalul istoric al Pasok, formaţiunea condusă de premier. Cele două partide rivale au o majoritate de 5 voturi în legislativul cu 300 de membri.