Meta și X și-au confirmat angajamentele pentru combaterea discursurilor urii în Uniunea Europeană

Anunţul a fost făcut de executivul european în chiar ziua în care Donald Trump se întoarce la Casa Albă. Şeful Meta, Mark Zuckerberg, s-a alăturat recent criticilor lui Musk faţă de cenzura reţelelor sociale din UE, aliniindu-se poziţiei dreptei americane.

Codul european de conduită, creat în 2016, este destinat luptei împotriva eventualelor mesaje de ură legate de originea, religia sau orientarea sexuală a persoanelor, susţine AFP.

Aderarea la acest cod, numit acum „Cod de conduită”, rămâne voluntară, dar de acum el este inclus în Legea Serviciilor Digitale a UE (DSA) care impune platformelor online să combată conţinutul ilegal.

Semnatarii se angajează în special să depună „toate eforturile lor pentru a revizui cel puţin două treimi” din conţinutul problematic raportat de utilizatori „în termen de 24 de ore”, a explicat Comisia, conform AFP.

De asemenea, aceştia se angajează să „respecteze angajamentele specifice de transparenţă” în ceea ce priveşte măsurile „de reducere a prevalenţei discursului instigator la ură asupra serviciilor lor, inclusiv prin instrumente de detectare automată”.

Respectarea acestor angajamente va fi luată în considerare în evaluarea Comisiei, dar nu este suficientă în ceea ce priveşte DSA, care constrânge platformele foarte mari să-şi evalueze singure riscurile pentru serviciile lor şi să le atenueze, conform explicaţiilor oferite pentru AFP de un purtător de cuvânt al executivului comunitar.

Pe lângă X, Facebook şi Instagram, codul de conduită a fost semnat de Dailymotion, Jeuxvideo.com, LinkedIn, serviciile pentru consumatori găzduite de Microsoft, Snapchat, Rakuten Viber, TikTok, Twitch şi YouTube.

Comisarul pentru Suveranitatea Tehnologică Henna Virkkunen a salutat „angajamentul părţilor interesate faţă de un cod de conduită consolidat în legislaţia privind serviciile digitale”.

Acest cod de conduită este distinct de codul european de bune practici împotriva dezinformarii (tot voluntar) care va fi şi el integrat în DSA în lunile următoare. În mai 2023, platforma X a părăsit acest cod de bune practici, ai cărui semnatari se angajează în special să coopereze mai strâns cu aşa-numiţii fact-checkeri în toate limbile ţărilor UE.

Bruxelles-ul a anunţat vineri că a aprofundat ancheta deschisă în decembrie 2023 împotriva X, suspectată că răspândeşte informaţii false şi manipulează dezbaterea publică în Europa.

De partea sa, Elon Musk, un aliat al viitorului preşedinte american Donald Trump, descrie Legea Serviciilor Digitale a UE drept un instrument de cenzură, în faţa căruia el afirmă că nu se va supune.

Şi patronul reţelei de socializare Meta, Mark Zuckerberg, a deplâns recent faptul că „numărul legilor care instituţionalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească”, declaraţie criticată de CE, după ce Meta a decis eliminarea în SUA a programului său de „verificare a faptelor” şi diminuarea cenzurii cu privire la unele teme conflictuale precum imigraţia sau identitatea de gen, teme asupra cărora această reţea de socializare a fost acuzată că cenzurează opiniile conservatoare.