1EUR = 4.7667 RON | Bucureşti 18 º

News

MFE: Acordul de Parteneriat cu CE se derulează printr-un schimb constructiv de opinii

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) susţine că dialogul informal pe care îl poartă autorităţile române cu Comisia Europeană pentru elaborarea Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020 "se derulează printr-un schimb constructiv de opinii, conform calendarului agreat de comun acord cu Comisia".

18 iul, 2013 | Mediafax

MFE menţionează, într-un comunicat remis joi agenţiei MEDIAFAX, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis CE pe 6 iunie şi supus în aceeaşi zi dezbaterii publice "nu putea fi unul aproape definitivat".

Comisia Europeană a atenţionat Guvernul, potrivit unui document oficial obţinut de MEDIAFAX, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut "peste vară", până în luna septembrie.

Avertismentul a fost notat de către reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

"Documentul s-a dorit a fi un prim punct de plecare în construirea dialogului cu Comisia şi demararea negocierilor informale, astfel încât autorităţile române să primească încă din stadiu incipient recomandările şi orientările Comisiei. Reprezentanţii Comisiei Europene au apreciat public transmiterea din timp a primelor propuneri cu privire la Acordul de Parteneriat", se arată în comunicatul MFE.

Acesta citează şi o declaraţie recentă a purtătorului de cuvânt al comisarului european pentru politică europeană, Johannes Hahn, care afirma că majoritatea statelor membre şi inclusiv România au transmis "relativ devreme" drafturile acordurilor de parteneriat cu CE.

MFE menţionează că "regulamentele pentru perioada 2014-2020 sunt încă în plin proces de negociere, existând încă unele aspecte asupra cărora nu au fost luate încă decizii finale la nivel european: condiţionalităţile ex-ante, alocări financiare la nivel de fond / alte iniţiative comunitare".

"Pe de altă parte, la momentul respectiv (6 iunie), documentul nu putea să prezinte o viziune strategică integrată, având în vedere faptul că toate strategiile sectoriale 2014-2020 sunt încă în curs de elaborare. Documentul a fost realizat pe baza analizelor socio-economice elaborate la nivelul ministerelor de linie şi a primelor concluzii legate de priorităţile strategice sectoriale", arată MFE.

Conform Ministerului Fondurilor Europene, "principala observaţie din partea Comisiei Europene a vizat faptul că documentul nu este structurat astfel încât să susţină integrat un număr redus de obiective strategice, eventual în conformitate cu Documentul de Poziţie al Comisiei", dar "această viziune urmează a fi definită pe baza primelor proiecte ale strategiilor sectoriale 2014-2020 şi luând în considerare toate recomandările anterioare ale Comisiei în cadrul dialogului informal".

"În ceea ce priveşte prima propunere de alocări financiare prezentată în document, trebuie menţionat faptul că aceasta reflectă o schimbare faţă de abordarea 2007-2013, mai ales în ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional, care va implementa un număr mai mare de tipuri de intervenţii faţă de perioada curentă", susţine MFE.

La nivel regional vor fi alocate sume mai mari pentru creşterea competitivităţii mediului de afaceri şi sprijinirea IMM-urilor, infrastructură educaţională, socială, de sănătate, eficienţă energetică, infrastructură de transport local şi interconectivitate, arată comunicatul MFE.

Ministerul adaugă şi că "documentul revizuit va prezenta o nouă alocare financiară indicativă pe Programe Operaţionale, în condiţiile în care ultimele decizii în cadrul negocierilor la nivel european aduc modificări în ceea ce priveşte valoarea alocărilor naţionale pentru fiecare fond, pe de o parte, iar pe de altă parte procentul pentru rezerva de performanţă nu este încă stabilit".

"Subliniem că lansarea în consultare publică a acestui document oferă tuturor partenerilor relevanţi la nivel naţional posibilitatea de a contribui la formularea acestei viziuni strategice", mai afirmă MFE.

Problemele au fost reclamate, conform documentui oficial obţinut de MEDIAFAX, la începutul lunii iulie, la reuniunea informală avută la Bruxelles de către reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Muncii, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Agriculturii cu membrii mai multor servicii ale Comisiei Europene, respectiv Directoratul General de Politică Regională (DG REGIO), Directoratul General pentru Ocuparea Forţei de Muncă (DG EMPL), Directoratul General de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) şi Directoratul General de Pescuit şi Afaceri Maritime (DG MARE).

Şeful adjunct al Unităţii pentru România din DG REGIO a explicat că oficialii de la Bruxelles au transmis deja observaţii la care Ministerul Fondurilor Europene a răspuns la finele lunii iunie, dar că membrii Comisiei îşi menţin dezacordul asupra mai multor aspecte incluse în răspunsul respectiv, observaţiile transmise deja în scris părţii române rămânând valabile, şi a insistat asupra necesităţii unei "reale şi eficiente colaborări" între acest minister, în calitate de instituţie coordonatoare, şi ministerele de linie.

"Ca observaţii orizontale asupra proiectului de document, responsabilii Comisiei au subliniat următoarele: lipsa unei identificări clare a nevoilor şi priorităţilor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare; incoerenţa documentului şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice,, respectiv necorelarea acestora cu priorităţile; necesitatea preluării obiectivelor şi abordării strategice din documentul de poziţie al Comisiei, document agreat de autorităţile române, dar şi corelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de ţară, respectiv cu Planul Naţional de Reformă", relevă documentul.

Oficialii Comisiei au atenţionat, printre altele, că a constatat o inconsecvenţă între obiective şi alocarea finanţărilor, că este necesară o viziune care să provină dintr-o analiză de risc corespunzătoare, care să facă referire inclusiv la nivelul foarte mic al investiţiilor private, că în proiect se face referire doar la accesul în banda largă în gospodării lipsind partea comercială (de business), că lipsesc trimiterile la obiectivele agendei digitale şi justificarea unor priorităţi ca e-cultură şi e-sănătate în concordanţă cu strategiile sectoriale corespunzătoare, că este necesară o concentrare pe sectoarele cu potenţial de creştere în România, că ar trebui să se pună accent pe nevoile de creşterea şi extindere a IMM-urilor, cu o analiză a obstacolelor întâmpinate de acestea, ca lipsa de finanţare, că lipseşte conexiunea dintre Acordul de Parteneriat şi planurile naţionale pentru eficienţa energetică şi energia regenerabilă, dar şi referirile la dereglementarea preţurilor din energie şi la schemele de sprijin pentru regenerabile, că lipsesc propunerile de investiţii în domeniul schimbărilor climatice, dar şi estimările corespunzătoare, justificarea economică şi analiza de management al riscului din care ar trebui să rezulte 2-3 priorităţi pentru finanţare, că este necesară o justificare a alegerii priorităţilor de investiţii.

A fost semnalată şi lipsa unui Master Plan pe Transport, ale cărui priorităţi să fie redate în document, atrăgându-se atenţia că obiectivul nu va fi luat în discuţie decât atunci când Master Planul va fi finalizat şi că, în plus, există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa acestui Master Plan.

"Vor trebui incluse analize cu privire la siguranţa rutieră (ex: îngrijorări cu privire la numărul de decese survenite în urma accidentelor în România), precum şi la modalităţile de eliminare a deficienţelor administrative (ex.: restructurarea în domeniul căilor ferate)", indică documentul citat.

Oficialii europeni au mai avertizat că este necesară identificarea grupurilor ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile din domeniul ocupării forţei de muncă, precum şi măsuri clare, diferenţiate pentru fiecare grup în parte, că sunt necesare mecanisme de tranziţie între inactivitate şi locuri de muncă sau pregătire, că trebuie identificate sectoarele de competitivitate în care există nepotriviri în ceea ce priveşte calificarea/pregătirea, precum şi clarificarea măsurilor legate de mobilitatea muncii în zona rurală, că se impune identificarea grupurilor ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile şi pentru incluziunea socială, că este necesară o mai mare claritate privind proiectele de infrastructură la scară mică în zonele rurale, că se impune o abordare integrată care să vizeze legăturile dintre grupurile vulnerabile, nevoia de infrastructură şi piaţa muncii, că nu au fost dezvoltate suficient şi relevant provocările şi priorităţile pentru învăţământ vocaţional, învăţământ superior şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, alegerea priorităţilor nefiind suficient de argumentată, că lipsesc trimiterile la identificarea nevoilor şi a priorităţilor pentru infrastructura de educaţie, care să ia în considerare tendinţele demografice şi economice şi sustenabilitatea financiară.

În ceea ce priveşte cadastrul, oficialii CE au solicitat o justificare şi argumente privind intervenţia publică, respectiv necesitatea unei prezentări holistice cu accent pe prioritizare, criteriile de selecţie pentru comune, evaluarea nevoii de finanţare şi eventualele conexiuni cu dezvoltarea economică, precum creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene). DG EMPL a precizat insistent că nu va fi de acord cu finanţarea proiectului de cadastru din Fondul Social European (FSE), deşi înţelege importanţa acestuia pentru România.

Comisia a propus o reuniune tehnică având ca temă cadastrul, în care să fie abordate subiecte privind justificarea finanţării din fonduri publice, beneficiile viitoare (o mai bună absorbţie a fondurilor europene) şi obiectivele propuse a fi atinse.

Oficialii CE au mai atenţionat că transferurile între fonduri (Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională) nu mai sunt permise în noul regulament, sumele alocate fiind fixe şi a precizat că, în curând, Comisia va transmite părţii române o scrisoare cu sumele care îi revin pe fiecare fond în parte.

În concluzie, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), o evaluare clară a capacităţii de absorbţie, o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate, comentariile din cadrul Acordului de Parteneriat fiind apreciate ca mult prea vagi, dar şi garanţii (analiza riscurilor, costurilor şi beneficiilor) că viitoarea structura de management propusă va fi una funcţională şi că expertiza din sistemul de management şi control va fi transferată noilor entităţi.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO