MFP: Contribuţia pentru solidaritate socială se plăteşte la bugetul de stat şi se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii

Potrivit reprezentanţilor MFP, nivelul contribuţiei este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestaţiilor sociale de care beneficiază salariaţii, cum ar fi indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

‘Contribuţia pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă, ci o contribuţie socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuţiilor sociale şi cu necesitatea asigurării prestaţiilor sociale de care beneficiază salariaţii în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivităţii şi cel al solidarităţii sociale’, subliniază reprezentanţii MFP.

Aceştia menţionează, în ceea ce priveşte Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, că obligativitatea constituirii acestuia este instituită prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002.

‘Din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se asigură plata salariilor în situaţia în care angajatorii intră în insolvenţă, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat’, se mai arată în comunicat.

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat joi că angajatorii vor plăti 2% din fondul de salarii, începând de anul viitor, cea mai mare parte din bani intrând la bugetul de stat.

‘2% nu înseamnă integral fondul de salarii. O parte din acest 2% se va constitui ca venit la bugetul de stat, urmând ca, ulterior, de la bugetul de stat să fie acoperite finanţări pentru partea de sănătate şi pentru partea de asigurări sociale. Vor fi aceste două componente. Practic, 90% va merge la bugetul de stat pentru a acoperi diverse destinaţii în funcţie de solicitările bugetare şi 10% va merge către sprijinirea tuturor salariaţilor care se vor confrunta cu situaţii deosebite în caz că angajatorul intră în insolvenţă şi nu le achită obligaţiile’, a spus Mişa.

Potrivit sursei citate, s-a stabilit că este mai bine să rămână şi în sarcina angajatorului plata unor contribuţii şi să nu se transfere integral acestea doar în sarcina angajatului, iar angajatorul să nu mai aibă niciun fel de responsabilitate.

‘Cei din sindicate au atras atenţia asupra acestui risc. Va fi aplicat din 1 ianuarie 2018. Este deja în circuitul de avizare. Denumirea va fi de contribuţie. Scad contribuţiile, cheltuielile angajatorului scad. Nu este afectat prin acest mod de calcul şi această repartizare. Se face o repartizare atât la nivelul angajatului, a contribuţiilor, trecând în sarcina lui, cât şi una în sarcina angajatorului, dar ele scad în continuare pe total’, a afirmat ministrul Finanţelor.

El a mai arătat că, în prezent, procentul care merge la Fondul de garantare al salariaţilor pentru a garanta ca în situaţia în care intră în insolvenţă să le fie plătite creanţele salariale, este de 0,25%.