MFP: Necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 72 miliarde lei în 2018

„Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la planul de împrumuturi pe anul 2018, precizăm că acoperirea necesităţilor de finanţare pentru acest an se desfăşoară conform Programului indicativ de titluri de stat. Atragerea resurselor financiare de pe piaţa internă se realizează prin intermediul licitaţiilor de titluri de stat organizate cu caracter regulat de către Banca Naţională a României, în calitate de agent al statului, iar volumul estimat al acestora se anunţă în prealabil la sfârşitul fiecărei luni pentru luna următoare. În anul 2018, necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 72 de miliarde de lei, volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanţelor Publice de pe pieţele interne şi externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din PIB (aproximativ 28 miliarde lei), precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2018”, se arată în comunicat.

Conform MFP, volumul indicativ de titluri de stat estimat a fi emise în anul 2018 pe piaţa internă este de aproximativ 46 de miliarde de lei, în timp ce finanţarea deficitului bugetar de pe pieţele externe se realizează prin emiterea de euroobligaţiuni într-un volum de aproximativ 5 miliarde de euro în cadrul Programului MTN şi prin contractarea/trageri de împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale.

Până în prezent, MFP a realizat implementarea planului de finanţare pentru anul 2018 în condiţiile pieţei şi în conformitate cu programul anunţat. Astfel, până la data de 31 octombrie 2018, Ministerul Finanţelor Publice a atras 37 de miliarde de lei pe piaţa internă (lei şi euro, inclusiv emisiunile de titluri de stat pentru populaţie) şi aproximativ 4,6 miliarde euro de pe pieţele externe, totalizând aproximativ 59,2 miliarde de lei.

Ministerul Finanţelor Publice precizează că a anunţat pentru luna noiembrie un volum de 4,2 miliarde de lei, la care se pot adăuga 540 de milioane de lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive, acest volum fiind stabilit prin consultare cu investitorii locali (dealeri primari, administratori de fonduri) luând în considerare cererea acestora şi condiţiile de piaţă.

Totodată, MFP menţionează că rezerva financiară în lei şi în valută este de aproximativ 42,1 miliarde de lei, acoperind mai mult de 7 luni din necesităţile brute de finanţare.

„Rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului are rolul unei rezerve care asigură protecţie în contextul unor perioade de volatilitate şi incertitudine mare în pieţele financiare care s-ar materializa în mod direct şi negativ asupra termenilor şi condiţiilor de împrumut ale statului român pe pieţe financiare, diminuând astfel riscul de refinanţare la nivelul portofoliului de datorie guvernamentală. MFP nu întâmpină probleme de lichiditate având în vedere nivelul rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului şi al disponibilităţilor în lei aflate în contul curent general al Trezoreriei Statului pentru acoperirea necesităţilor de finanţare rezultate din finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice”, se spune în comunicat.

De asemenea, instituţia precizează că utilizarea rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului şi a disponibilităţilor în lei aflate în contul curent general al Trezoreriei Statului depinde de tipul de operaţiune efectuat pentru acoperirea necesităţilor de finanţare, rezultând un efect de contrabalansare a disponibilităţilor existente în lei şi în valută, în funcţie de instrumentul utilizat. Politica Ministerului Finanţelor Publice în ceea ce priveşte menţinerea rezervei financiare în valută la un nivel sustenabil are în vedere consolidarea acesteia, prin împrumuturi contractate de pe pieţele financiare externe.

MFP menţionează faptul că, în cadrul activităţii de asigurare a surselor de finanţare, Trezoreria Statului acţionează în mod responsabil şi prudent, astfel încât, prin ieşirile sale pe pieţele financiare, să nu determine creşterea ratelor de dobândă şi să nu afecteze lichiditatea de pe piaţa interbancară.