1EUR = 4.8026 RON | Bucureşti 14 º

News

Migranţii se confruntă cu obstacole pe piaţa forţei de muncă din România - raport

În România, migranţii se confruntă cu obstacole legale şi practice, dar şi cu o lipsă de sprijin instituţional în accesul pe piaţa forţei de muncă - relevă un raport dat publicităţii miercuri de Centrul de Cercetare şi Documentare în Domeniul Integrării Imigranţilor (CDCDI) din cadrul Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii.

28 dec, 2016 | Agerpres

Conform unui comunicat remis AGERPRES, numărul străinilor cu şedere pentru desfăşurarea de activităţi remunerate a cunoscut cea mai dramatică scădere, după perioada de maxim - 2008, astfel încât ponderea celor care vin în România cu acest scop este în prezent de sub 10% din numărul total de imigranţi.

Studiul se referă la cetăţenii străini cu şedere legală pe teritoriul României, care provin din afara Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.

Potrivit cercetării, numărul imigranţilor în România este foarte mic, de aproximativ 0,3% din populaţia generală, şi având în vedere că numai o parte dintre aceştia sunt angajaţi (sub 10% din totalul populaţiei de imigranţi în vârstă de muncă), străinii nu sunt vizibili pe piaţa muncii, iar autorităţile nu consideră necesară adaptarea legislaţiei şi practicilor la nevoile acestora. Raportul precizează că cei mai mulţi migranţi au venit în România pentru reîntregirea familiei.

Centrul de Cercetare şi Documentare în Domeniul Integrării Imigranţilor arată că dificultăţile menţionate de migranţi în integrarea pe piaţa muncii din România sunt legate în principal de barierele de limbă care constituie un obstacol important în obţinerea informaţiilor, de diferenţele culturale, de necunoaşterea drepturilor migranţilor de către autorităţi, încălcări ale condiţiilor de muncă de către angajatori şi discriminare. În plus, au fost semnalate procedura extrem de lungă şi anevoioasă a recunoaşterii studiilor finalizate în state terţe şi blocarea accesului la exercitarea unor profesii liberale.

Imigranţii intervievaţi cu ocazia raportului de cercetare şi care au afaceri în România sau care îşi doresc o implicare antreprenorială au menţionat obstacole legate de la finanţări/ credite, dificultăţi de înţelegere a legislaţiei, birocraţie sau teama de a fi expulzat. Este identificată teama de practici abuzive, discriminatorii - de controale mai frecvente decât la afaceriştii români.

Printre altele, în studiul CDCDI se arată că unul din obiectivele declarate ale politicilor privind imigraţia este facilitarea accesului şi şederii legale pe teritoriul României a cetăţenilor din state terţe care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă, procedura avizului de angajare blochează accesul direct pe piaţa muncii a acelor străini care doresc să intre/ să rămână în ţară în scop de muncă dar nu răspund estimărilor nevoilor interne de angajare, iar procedura angajării străinilor este deschisă doar acelor angajatori care au eşuat în ocuparea locurilor de muncă din surse interne - cu cetăţeni români sau străini cu drept de şedere pe termen lung, UE sau SEE.

În prezent, conform sursei citate, nici AJOFM, nici alte instituţii publice nu deţin date certe cu privire la nevoile de ocupare ale pieţei româneşti.

De asemenea, raportul mai evidenţiază că pentru continuarea în România a studiilor şi pentru obţinerea avizului de angajare poate fi necesară, în funcţie de locul de muncă şi de profesia practicată, recunoaşterea diplomelor de studii. Pentru diplomele de studii obţinute în state terţe, procedura de recunoaştere a diplomelor este extrem de greoaie, costisitoare şi discreţionară, mai ales dacă sistemele nu sunt asemănătoare celui românesc sau dacă între România şi statul emitent nu există acorduri bilaterale privind recunoaşterea diplomelor, relevă raportul.

'Antreprenorii care vor să obţină viză de lungă şedere pentru activităţi comerciale trebuie să se supună cerinţelor din ce în ce mai stricte legate de investiţii şi planul de afaceri. Conform procedurilor de acordare a avizului tehnic de specialitate, investitorii străini trebuie să prezinte acum un plan de afaceri extrem de detaliat, a cărui îndeplinire este urmărită anual de oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Nefăcând parte dintre grupurile vulnerabile pe piaţa muncii în accepţiunea strategiei ANOFM, agenţiile de ocupare nu au programe speciale pentru imigranţi. Aceştia sunt trataţi ca orice cetăţean român aflat în căutarea unui loc de muncă. Angajaţii AJOFM recunosc că, datorită limbii şi culturii diferite, străinii au dificultăţi mai mari de integrare pe piaţa muncii', se menţionează în comunicatul de presă al Centrului de Cercetare şi Documentare în Domeniul Integrării Imigranţilor.

În acest context, ONG-urile consideră că legislaţia nu este corelată cu realităţile de pe piaţa muncii şi din domeniile conexe (deficitul de medici, sistemele birocratice şi nefuncţionale pentru recunoaşterea studiilor şi calificărilor etc.), cu situaţia particulară a imigranţilor (lipsa actelor sau a diplomelor de studii, calificarea în meserii diferite de cele cerute pe piaţă sau imposibilitatea de a dovedi calificările) şi nici cu dificultăţile inerente perioadei de adaptare într-o ţară nouă (limbă, cultură).

Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului 'Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei' (EMINET), proiect cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO