„Am plecat de la baza de date de la Ministerul de Finanţe, de la 1 august. Poate ar fi trebuit să mai aşteptăm puţin. Mai sunt firme care au depus după aceea bilanţul contabil. Deşi termenul limită este 31 mai, nu sunt de acuzat firmele care au întârziat în depunerea bilanţului contabil pentru că foarte multe au avut fel şi fel de audituri, de proceduri şi au întârziat, independent de voinţa lor. Am preluat o bază de date de 917.881 de firme, iar pentru acest top au fost procesate 356.105 companii, care au intrat în procedura de stabilire a primelor zece locuri din cele şapte domenii de activitate. Astfel, vorbim de 13.078 de firme clasate pe primele zece locuri”, a explicat Daraban la cea de-a XXXII-a ediţie a Galei Topul Naţional al Firmelor, organizată de CCIR.
Potrivit acestuia, Topul firmelor este extrem de util şi arată polarizarea economiei româneşti.
„Ce am învăţat din acest top? Am învăţat că economia românească este foarte polarizată. Aceste 13.078 de firme reprezintă 1,4% din cele 917.881 de firme şi care realizează, paradoxal, 54% din cifra de afaceri totală, respectiv 287 de miliarde de euro. Deci, iată polarizarea. Aceste 13.078 firme au 1,393 milioane de angajaţi, care reprezintă, practic, o treime din totalul de angajaţi ai celor 917.881. Am mai învăţat că economia României n-a mers rău şi de aceea nu ne-am înscris în corul bocitoarelor că economia României merge rău, pentru că ne contrazic cifrele. Iar cifrele ne arată că sunt 51.000 de societăţi care au depus bilanţ în plus”, a menţionat preşedintele CCIR.
El consideră că mediul de afaceri trebuie să fie un partener în relaţia cu statul.
„Mediul de business este un organism viu care reacţionează, se repliază, se readaptează. Noi trebuie să fim acel partener care să le spunem decidenţilor care sunt lucrurile reale şi evoluţia acestora. Am învăţat foarte multe din acest top. Facem aceste analize şi bazate pe capitalul străin, capitalul românesc, capitalul de stat. Din cele 917.881 de societăţi care au depus bilanţul contabil, doar 1.467 mai sunt societăţi 100% cu capital de stat. Deci, practic trebuie să uităm acest sector. Statul trebuie să fie minimal în economie, să traseze politici”, a adăugat Daraban.
Acesta a mai spus că a militat întotdeauna pentru reorganizarea administrativă a ţării.
„Ţara are nevoie de un buget confortabil pentru facilităţi. Ne-am autosesizat în 2019, când am văzut nişte măsuri luate de guvernele Dragnea, că nu le pot numi altfel. Creşteri de pensii, de salarii nesustenabile, tăieri de taxe acolo unde nu trebuiau tăiate cum ar fi taxele consulare, taxele de registru comerţului pe care nu le ceruse nimeni. Şi atunci ne-am dat seama că ne ducem către o zonă întunecată. Camera de Comerţ cere pur şi simplu scăderea cheltuielilor statului. Nimic altceva. Sper să existe voinţa politică pentru aceste deziderate”, a încheiat Mihai Daraban.
Camera de Comerţ şi Industrie a României organizează, joi, la Romexpo, cea de-a XXXII-a ediţie a Galei Topul Naţional al Firmelor.
Eveniment de referinţă, Topul reuşeşte an de an să promoveze excelenţa în afaceri şi să îndrepte atenţia asupra performanţelor remarcabile ale companiilor din diferite domenii de activitate.
Potrivit organizatorilor, succesul în afaceri vine doar prin enorm de multă muncă, care este, de altfel, şi mesajul pe care Camera de Comerţ şi Industrie a României îl consolidează cu ocazia Topului Naţional al Firmelor 2025.
Clasamentul companiilor a fost realizat în baza unei metodologii unice, complexe, transparente şi unitare, implementată de camerele de comerţ şi industrie din toate judeţele ţării, luând în calcul şapte domenii de activitate: industrie; comerţ; servicii; construcţii; agricultură, silvicultură, pescuit; cercetare-dezvoltare şi High-Tech; turism.