Mii de firme care nu sunt”acasă”, declarate inactive fiscal, chiar dacă sunt la zi cu toate plăţile către stat

„Concret, citând doar articolul 92, alineatul 1, fără să precizeze vreo literă, din Codul de Procedură Fiscală, ANAF anunţă prin SPV contribuabilul că de la data comunicării deciziei a fost declarat inactiv fiscal”, se menţionează într-un comunicat al companiei de contabilitate.

Reprezentanţii companiei subliniază însă că respectivul articol imaginează un număr de 7 situaţii în care contribuabilul poate fi declarat inactiv fiscal. Aceste situaţii sunt: nu îşi îndeplineşte, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege; se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia; organul fiscal central constatată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat; inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului; durata de funcţionare a societăţii este expirată; societatea nu mai are organe statutare; durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată.

CC Tax arată că inactivitatea fiscală, din analiza art. 92 alin. (1) Cod de procedură fiscală care reglementează o conduită fiscală problematică, are un rol atât juridic cât şi economic. Firma fantomă reprezintă doar o entitate comercială înregistrată în mod legal, dar cu o viaţă scurtă şi cu beneficiari reali necunoscuţi, de cele mai multe ori, organelor fiscale.

„Or, în multe dintre cazurile sancţionate nu este vorba despre aşa ceva: firmele despre care vorbim noi aveau istoric, erau la zi cu plata impozitelor, aveau organe de conducere cunoscute autorităţilor”, se mai menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, deciziile de inactivitate fiscală devin problematice pentru contribuabilii aflaţi în cel puţin două situaţii: nu derulează activitate comercială la sediul social. Exemplu: Un magazin de comerţ cu amănuntul care prestează activitatea comercială în altă loc; prestează activitatea la terţi. Exemplu de mici contribuabili afectaţi de această interpretare a ANAF: un instalator, care are SRL cu sediul social, dar prestează activitatea la clienţi, prin specificul muncii sale; un electrician, care are SRL cu sediul social, dar prestează activitatea la clienţi, prin specificul muncii sale; un mic transporator de marfă – un cap de TIR, care are sediul social la o adresă, dar prin natura muncii sale nu poate fi prezent la sediul social şi să şi deruleze activitatea din CAEN.

„Procedura oficială spune că dacă organul fiscal nu găseşte contribuabilul, atunci îl invită la sediul ANAF. În Bucureşti, ANAF nu a făcut asta. A emis direct decizii de inactivitate fiscală. Alte administraţii fiscale din ţară au ales să respecte procedura fiscală. Problema uriaşă cu această abordare este că din momentul în care este declarat inactiv fiscal, contribuabilul pierde instant codul de TVA. Asta nu înseamnă însă că nu mai colectează TVA, ci doar că nu îl mai poate deduce. Deci, statul român, în acelaşi timp sancţionează firma respectivă, dar are încredere în ea, în continuare, să colecteze TVA. Acum, experţii contabili, care aveau şi aşa doar 7 zile să facă raportarea semestrială pentru firmele cu venituri de peste 1 milion de euro, pentru că ANAF a publicat cu mare întârziere formularul, trebuie să oprească tot şi să scrie contestaţii la deciziile de inactivitate fiscală. Pentru că termenul de contestaţie este unul foarte mic, iar dacă nu contestă decizia, contribuabilii rămân cu un cost de 21%. Nimeni nu contestă nevoia de a combate evaziunea, dar aici vorbim despre firme care erau la zi cu toate plăţile către stat. Este un exemplu în plus că trebuie făcută odată o armonizare între Codul de Procedură Fiscală şi restul legilor care reglementează activitatea economică. Pentru că nu se poate să îi permiţi unui operator economic să aibă activitate la terţi şi apoi să îl declari inactiv pentru că nu l-ai găsit la sediul social, în condiţiile în care Registrul Comerţului ştie exact ce firme au activitate la terţi, ce firme au puncte de lucru şi ce firme au declarau sau nu activitate la sediul social. Mai mult, legea 102/2020 a eliminat obligativitatea de a avea doar o firmă înregistrată la un sediu social, deci contribuabilii care au contractat servicii de găzduire sediul social nu au încălcat nicio lege”, a declarat Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, citată în comunicat.