Miliardele îngropate în subsolul României ies la suprafaţă. Mina de grafit de la Baia de Fier va fi redeschisă – Ce este grafenul, resursa minune, şi de ce este important pentru România

Grafitul este materia primă pentru grafen, despre care se spune că este resursa secolului XXI, un material cu proprietăți uimitoare care începe deja să fie folosit în noua industrie energetică și nu numai.

Mina Catalinu şi cariera Ungurelaşu vor fi scoase de pe lista unităţilor pentru care s-a aprobat anterior închiderea definitivă şi monitorizarea factorilor de mediu, scrie Agerpres.

„Decizia a fost luată în perspectiva demarării proiectului strategic ‘Battery-Grade Graphite Extraction Proiect at Baia de Fier Site Sustainable Development and Innovation for the Future of Energy of the European Union’, iniţiat de Societatea Naţională a Sării SALROM SA. Este vorba despre unul dintre cele trei proiecte româneşti aflate pe Lista proiectelor strategice adoptată de Comisia Europeană prin Decizia cu nr. C(2025) 1904/25.03.2026, ca urmare a apelului de proiecte lansat în contextul Regulamentului European şi al Consiliului de instituire a unui cadru pentru aprovizionarea sigură şi durabilă cu materii prime critice. Acesta include dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extracţie, precum şi instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, esenţial pentru producţia de baterii, în special pentru vehicule electrice şi sisteme de stocare a energiei”, se arată într-un comunicat al Executivului.

Conform Guvernului, SALROM deţine licenţă de concesiune a exploatării de şisturi grafitoase în perimetrul Ungurelaşu-Polovraci şi a transmis documentaţia care dovedeşte capacitatea tehnico-economică de exploatare a zăcământului, scrie Agerpres.

„Reluarea activităţii în perimetrul Ungurelaşu-Polovraci va contribui la dezvoltarea regiunii şi la crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, constituie o oportunitate pentru relansarea domeniului resurselor minerale neenergetice, sector economic de importanţă critică în atingerea obiectivelor strategice economice şi realizarea tranziţiei energetice către tehnologii verzi, în vederea combaterii efectelor schimbărilor climatice”, se mai explică în comunicat.

Ce este grafenul?

Un material cu o rezistență extraordinară, de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul dar de 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate de la ora actuală. El este obținut din grafit – o substanță care este cunoscută popular mai ales pentru că o găsim în mina oricărui creion. Grafenul este o variantă bidimensională a grafitului (o foiță extrem de subțire, cea mai subțire posibil), atomi de carbon dispuși într-o rețea bidimensională.

El a fost descoperit și izolat în anul 2004, prin exfolierea grafitului, de un grup de cercetători de la Universitatea din Manchester, lucru care le-a adus unora dintre ei Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2010. Dacă puteți să vizualizați o foiță cu o gosime de doar un milimetru, în ea sunt nu mai puțin de trei milioane de straturi de grafen. Sau: o foiță de grafen de un metru pătrat cântărește 0,007 grame, dar poate susține o masă de 4 kilograme.

Aplicații în noua industrie energetică

Socotit materialul revoluționar al secolului XXI, în plină eră a decarbonizării grafenul își găsește utilizări, printre multe altele, și în noua industrie energetică, pentru că este de departe cel mai bun conductor de electricitate și căldură. El poate și a început să fie folosit pentru realizarea de circuite integrate mult mai rapide, la construcția panourilor solare (costul de producție scade semnificativ), la unități de stocare și eliberare ultrarapidă a energiei (baterii). S-a calculat, de exemplu, că gradul de conductivitate al unui panou solar cu grafen este cu 52% mai ridicat decât al unuia avansat care se fabrică acum la scară industrială. Iar o baterie cu grafen se încarcă de cinci ori mai repede decât una litiu-ion și înmagazineză cu 45% mai multă energie.

Ce înseamnă pentru România

România, ca și celelalte state din UE, are în față cea mai mare provocare economică a ultimelor decenii: Green Deal, pactul verde european, care presupune ca Europa să devină neutră din punct de vedere al emisiilor până în anul 2050, ceeea ce presupune inclusiv o schimbare a industriei. Iar tranziția energetică va afecta cel mai puternic zonele carboniere, dintre care două sunt din păcate și în România, Gorjul și Valea Jiului – cărbunele nu va mai fi folosit, în viitor, pentru producerea de energie electrică, deci mii de locuri de muncă și multe industrii vor dispărea.

Însă, exact în Gorj, există singura mină de grafit, adică materialul din care se extrage grafenul, din România. Producea circa 40.000 de tone de grafit pe an, acum un sfert de secol.

În condițiile în care Comisia Europeană susține inclusiv financiar dezvoltarea noii industrii non-carbon mai ales în zonele afectate, ar putea fi una dintre șansele mari de dezvoltare ale Olteniei.