Miliardul Andrej Babis, care va deveni luni noul prim-ministru al Cehiei, anunța că țara sa nu va contribui la garantarea împrumutului acordat Ucrainei din activele înghețate ruse

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu vom oferi garanţii pentru nimic şi nici nu vom da bani”, a indicat într-un mesaj video pe reţelele de socializare Andrej Babis, al cărui partid naţionalist de dreapta ANO (Acţiunea Cetăţenilor Nemulţumiţi) a câştigat alegerile legislative în octombrie şi a format o majoritate cu alte două partide eurosceptice, urmând să fie învestit în funcţie luni.

Comisia Europeană şi statele UE susţinătoare ale Ucrainei în războiul cu Rusia au trecut vineri un obstacol în oferirea unui „împrumut de reparaţii” Ucrainei finanţat din activele Rusiei îngheţate în urma sancţiunilor, după ce în Consiliul UE a fost impus, în locul unanimităţii, un vot prin majoritate calificată pentru o decizie de a prelungi pe termen nelimitat îngheţarea acestor active, fiind folosit acest subterfugiu pentru a neutraliza opoziţia Ungariei şi Slovaciei.

Totuşi, alte patru ţări membre, Belgia, Bulgaria, Malta şi Italia, deşi au acceptat prelungirea îngheţării activelor ruseşti pe termen nedefinit, au avertizat că decizia de a folosi aceste active pentru un împrumut destinat Ucrainei revine liderilor europeni, care se vor reuni la un summit pe 18-19 decembrie.

După ce au obţinut îngheţarea pe termen nelimitat a celor circa 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană şi aliaţii europeni ai Ucrainei mai trebuie acum să convingă Belgia să accepte împrumutul pentru Ucraina finanţat din aceste active ruseşti. Depozitara majorităţii acestor fonduri, Belgia se teme de repercusiunile financiare şi juridice ale confiscării lor şi cere ca toate activele ruseşti îngheţate în UE să fie incluse în împrumutul destinat Ucrainei, precum şi garanţii financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-şi da acordul pentru o astfel de operaţiune.

Planul Comisiei Europene este să ofere Ucrainei din aceste fonduri un „împrumut de reparaţii” de 90 de miliarde de euro, într-o primă etapă pentru anul viitor, sumă care ar putea creşte la 165 de miliarde de euro, bani pe care Kievul să-i ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti „reparaţii de război”, iar până atunci activele ruseşti din care este plătit împrumutul să fie înlocuite cu obligaţiuni garantate de statele UE, pentru a se asigura că riscul nerambursării împrumutului este împărţit între aceste state.

Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puţin sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei „reparaţii de război”, iniţiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor ruseşti, deşi Comisia Europeană susţine contrariul. Rusia acuză un „furt” şi ameninţă cu represalii, anunţând deja că dă în judecată societatea financiară belgiană Euroclear, care gestionează respectivele fonduri.