Ministerele Transporturilor, Educației, Sănătății și Finanțelor primesc cei mai mulți bani la rectificare. Bugete tăiate la Economie, Dezvoltare și Familie – proiect

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, bugetul Ministerului Finanţelor – Acţiuni Generale înregistrează cea mai mare suplimentare, de 14,105 miliarde de lei, din care: 3 miliarde de lei dobânzi şi + 11,009 miliarde de lei proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare pentru asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, conform notei de fundamentare a proiectului de act normativ.

Bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii urmează să fie suplimentat cu 5,481 miliarde de lei, per sold. „Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru cheltuieli de personal (+3,4 milioane de lei), subvenţii (+400,0 milioane de lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (+5 miliarde de lei), proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+100,0 milioane de lei). Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-19,3 milioane de lei) precum şi la active nefinanciare (-2,7 milioane de lei)”, se precizează în nota de fundamentare.

De asemenea, se propune la rectificarea bugetară majorarea bugetelor următoarelor instituţii: Ministerul Sănătăţii: +3,889 miliarde de lei; Ministerul Educaţiei: +4, 595 de miliarde de lei; Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale: +1,628 de miliarde de lei; Ministerul Afacerilor Interne: +3,675 de miliarde de lei; Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: +3,342 de miliarde de lei; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +2,009 miliarde de lei; Ministerul Finanţelor: +854,6 milioane de lei; Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: +424,6 milioane de lei; Ministerul Justiţiei: +313,6 milioane de lei; Ministerul Energiei: +1,282 de miliarde de lei; Secretariatul de Stat pentru Culte: +208 milioane de lei; Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +97,6 milioane de lei; Ministerul Public: +91,3 milioane de lei; Ministerul Afacerilor Externe: +77,5 milioane de lei; Serviciul de Informaţii Externe: +80,5 milioane de lei; Serviciul Român de Informaţii: +58,8 milioane de lei; Serviciul de Protecţie şi Pază: +53,5 milioane de lei; Societatea Română de Televiziune: +40 milioane de lei.

Pe de altă parte, s-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, între care sunt menţionaţi: Secretariatul General al Guvernului: -176,3 milioane de lei; Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului: -120 de milioane de lei; Senatul României: -67,8 milioane de lei; Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -58,3 milioane de lei; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: -54,6 milioane de lei; Camera Deputaţilor: -51,9 milioane de lei; Autoritatea Electorală Permanantă: -42,9 milioane de lei; Curtea de Conturi: -25,6 milioane de lei; Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse: -19 milioane de lei, se mai arată în nota de fundamentare.