Ministerul Agriculturii: 11 judeţe din România nu au niciun produs tradiţional

Doar 524 de preparate se pot mândri cu titlul de produs tradiţional, de peste şapte ori mai puţine decât în urmă cu trei ani, când erau autorizate 4.000, arată statisticile MADR.

Peste jumătate dintre produsele tradiţionale româneşti vin din judeţele Braşov, Maramureş şi Alba. Dacă Braşovul este campionul brânzeturilor şi a reuşit să autorizeze 159 de preparate, Maramureşul, recunoscut pentru afumături şi palincă, se poate lăuda cu 65 de produse tradiţionale, iar la Alba ies în faţă mai ales brutarii, judeţul reuşind să ateste 46 de produse.

Topul judeţelor cu produse tradiţionale este completat de Argeş, cu 34 de preparate atestate, Satu Mare (26), Botoşani (23), Covasna (20), Buzău (15), Bucureşti (14) şi Suceava (13).

Pe de altă parte, sunt 11 judeţe în ţară fără produse tradiţionale. Nu s-au grăbit să îşi înregistreze nimic locuitorii din Caraş Severin, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, Teleorman şi Vrancea.

Numărul acestor produse a scăzut drastic după ce producătorii au fost obligaţi de noile reglementări ale Ministerului Agriculturii să demonstreze vechimea reţetei, să elimine toate chimicalele din preparate şi să folosească unelte rudimentare, nu modern.

„Începând cu anul 2013, au fost respinse, un număr de 249 de cereri de atestare ca produse tradiţionale”, precizează sursa citată.

Produsele tradiţionale sunt recunoscute doar pe plan naţional, pe piaţa comunitară regulile fiind şi mai aspre. Spre deosebire de alte ţări, precum Italia, Franţa, Spania, Portugalia sau Grecia, care au înregistrat deja peste 100 de produse, România este codaşă în Europa.

România are, în prezent, doar trei produse care au obţinut statutul de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), la nivelul Uniunii Europene, Magiunul de Prune Topoloveni, Telemeaua de Ibăneşti şi Salamul de Sibiu. Iar novacul afumat mai are de trecut câteva etape, pentru a ajunge pe aceeaşi listă a produselor cu origine protejată.