Ministerul Energiei ştia din 2006 că proiectul hidrocentralei Tarniţa nu este fezabil – oficial Hidroelectrica

‘În anul 2006 a fost făcut un studiu de fezabilitate de către un consorţiu din Marea Britanie, iar concluziile respectivului studiu au fost că nu este fezabil proiectul Tarniţa. Acest lucru a fost constatat apoi şi în timpul insolvenţei (Hidroelectrica – n.r.)’, a spus Agliceru, prezent la o conferinţă pe teme de specializate organizată de ziarul Bursa.

El a susţinut că Hidroelectrica a anunţat Ministerul Economiei de la acea dată, care se ocupa de domeniul energetic, cu privire la rezultatele acestui studiu.

Agliceru a fost întrebat care este poziţia Hidroelectrica privind intenţia Ministerului Energiei de a renunţa la proiectul Tarniţa în favoarea unor centrale mai mici, tot cu acumulare prin pompaj.

Oficialul producătorului de energie a amintit că, anii trecuţi, s-a încercat un experiment, respectiv retehnologizarea hidrocentralelor de pe Oltul Inferior, astfel încă acestea să poată funcţiona şi în sistem reversibil, adică ziua să producă energie, iar noapte să funcţioneze ca un consumator, pompând apa înapoi în lacul de acumulare. Rezultatul a fost generarea unei energii extrem de scumpe, din cauza costurilor mari cu utilizarea apei.

‘Am constatat că preţul apei pentru uzinare era foarte mare. Noi plăteam aceeaşi apă de câte ori o foloseam, de câte ori trecea prin turbinele centralei. Mai mult, ni s-a spus că ar trebui să plătim şi pentru apa pe care o pompăm’, a spus Agliceru.

Ministerul Energiei analizează posibilitatea construirii mai multor hidrocentrale cu acumulare prin pompaj mai mici, pe tot teritoriul ţării, în locul proiectului Tarniţa, estimat la un miliard de euro, a declarat, miercuri, ministrul de resort, Victor Grigorescu, în cadrul unei dezbateri organizate de Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

El a subliniat faptul că, până acum, rezultatele proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti sunt zero, deşi s-au cheltuit trei milioane de euro pentru acesta.

‘Vom analiza dacă, în locul proiectului Tarniţa, putem construi centrale cu acumulare prin pompaj de puteri mai mici pe tot teritoriul ţării. Nu există studii încă în acest sens, însă au fost făcute evaluări preliminarii. În prezent, noi studiem posibilitatea să alocăm bani din fonduri europene sau norvegiene pentru ca România să clarifice dacă, unde şi cât ar putea să instaleze în acest tip de centrale. Trebuie să avem alternative pentru o centrală de un miliard de euro, să fie câteva centrale finanţate separat. Ar putea fi finanţate de piaţa bancară’, a susţinut ministrul.

Proiectul centralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti datează din anii 1980 şi presupune o investiţie greenfield de 1.000 de MW, estimată la aproximativ un miliard de euro fără TVA.

Centrala va avea scopul de a echilibra sistemul energetic românesc, ziua fiind producător de energie, iar noaptea funcţionând ca un consumator, pompând apa înapoi în lacul de acumulare.

Centrala ar urma să fie localizată în nord-vestul României, la aproximativ 30 kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. Construcţia centralei Tarniţa-Lăpuşteşti este preconizată a se realiza în 5-7 ani, urmând a fi create peste 4.000 de locuri de muncă, potrivit site-ului dedicat proiectului.