Ministerul Finanţelor se va întoarce obligatoriu împotriva magistratului care a determinat eroarea judiciară

Astfel, au fost aduse o serie de modificări la art. 96, referitor la răspunderea magistraţilor pentru erorile judiciare.

‘Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii, la tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul, după caz. Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive. După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară, împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară. Competenţa de judecată în primă instanţă revine Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile. Termenul de prescripţie a dreptului de acţiune al statului, prevăzut la alineatul 8 este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul’, prevăd modificările adoptate de plenul Senatului, după ce senatorii PMP, PNL şi USR au părăsit şedinţa.

De asemenea, la propunerea lui Şerban Nicolae au fost adoptate şi alte amendamente, care prevăd că eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor şi procurorilor, doar în ipoteza în care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

‘Există eroare judiciară atunci când în făptuirea actului de justiţie se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare şi prin aceasta se produce o vătămare drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane. Există rea credinţă atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei, cu ştiinţă prin încălcarea Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României ori a normelor de drept material sau procesual a determinat o eroare judiciară. Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei, din culpă, nesocoteşte normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară’, mai prevăd modificările adoptate de către Senat.

Conform altor amendamente adoptate, tot la propunerea senatorului social-democrat, nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

‘Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poată să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroare judiciară determinată de rea-credinţă sau gravă neglijenţă’, prevede o altă modificare adusă art. 96.

Conform formei adoptate de către Camera Deputaţilor: ‘După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. 6, statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii’.