Ministerul Justiţiei anunţă dezbateri publice în 28 iunie şi în 3 iulie cu privire la instituirea pragului valoric pentru abuzul în serviciu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe 28 iunie începând cu ora 10, dezbaterea se va desfăşura cu participarea reprezentanţilor societăţii civile şi ai mediului de afaceri, iar pe 3 iulie, tot de la ora 10, cu reprezentanţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic şi profesiilor juridice liberale. „Cele două dezbateri vor avea loc la sediul Ministerului Justiţiei, Sala de consiliu, etajul I, în limita capacităţii sălii. Înscrierea participanţilor se face prin transmiterea unui mesaj în acest sens la adresa: [email protected]”, se arată într-un comunicat de joi al ministerului, scrie News.ro.

Pe 6 iunie, ministrul justiţiei Tudorel Toader anunţa că, drept urmare a deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) referioare la abuzul în serviciu, această infracţiune urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric, invocând faprul că deciziile CCR sunt obligatorii şi au valoare numai pentru viitor.

„Faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric”, afirmă Ministerul Justiţiei, după ce îşi expune argumentele în favoarea acestei afirmaţii.

Astfel, Ministerul Justiţiei arată că, prin Decizia nr. 405, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal şi a constatat că „acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma îndeplineşte în mod defectuos din cuprinsul acestora se înţelege îndeplineşte prin încălcarea legii”.

„În esenţă, în motivarea deciziei, Curtea a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă. Curtea reţine că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanţii împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie. (…) Cutea s-a pronunţat asupra aceloraşi dispoziţii legale, din perspectiva criticilor vizând inexistenţa unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei”, arată Ministerul Justiţiei.

De asemenea, Ministerul Justiţiei citează comunicatul de presă al CCCR, potrivit căruia, respingând ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.297 alin.(1) din Codul penal, Curtea a reţinut că, „dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanţa constituţională nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”.

MJ mai precizează că deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial, iar de la data publicării deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.