Ministerul Sănătăţii va plăti 2,25 milioane de euro pentru vaccinuri ROR, printr-un contract cu cinci companii farmaceutice

Toate cele cinci oferte depuse la licitaţie au fost admise. Contractul a fost câştigat de Farmexim, Europharm Holding, Mediplus Exim, Farmexpert DCI şi Pharmafarm.
Potrivit anunţului de participare la licitaţie, publicat în iulie 2017, Ministerul Sănătăţii dorea să achiziţioneze între 445.000 şi 1,34 milioane doze de vaccinuri ROR, estimând contractul la o valoare de cel puţin 17,46 milioane lei şi maximum 52,79 milione de lei, fără TVA, scrie News.ro.

Contractul este încheiat pentru o perioadă de doi ani, iar valoarea acestuia va fi achitată de la bugetul de stat sau din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii.

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a anunţat că în ultima săptămână s-au confirmat 87 de noi cazuri de rujeolă, dintre care 23 în judeţul Succeava, 10 în Brăila, câte 9 în Constanţa şi Olt, 7 în Prahova, câte 5 în Municipiul Bucureşti şi Neamţ, 4 în Ialomiţa, câte 3 în Braşov, Călăraş şi Iaşi, 2 în Giurgiu şi câte unul în Giurgiu, Mureş, Satu Mare şi Vaslui.

Cele mai multe cazuri (10.623) s-au înregistrat la persoane care nu s-au vaccinat deloc, peste 4.000 fiind copii cu vârste cuprinse între 1 şi 4 ani.

Numărul total al îmbolnăvirilor a ajuns la 11.123, fiind înregistrate şi 40 de decese.
Cauzele izbucnirii epidemiei de rujeolă, care a cuprins aproape toată ţara, sunt legate de scăderea continuă a acoperirii vaccinare din ultimul deceniu şi care s-a accentuat în ultimii doi ani şi jumătate, prin refuzul părinţilor de a-şi imuniza copii, dar şi pe fondul lipsei periodice a vaccinurilor, potrivit unui raport asupra vaccinării publicat în iulie anul trecut de Ministerul Sănătăţii.

De asemenea, printre punctele slabe ale programului de vaccinare se numără lipsa de stocuri de vaccin pentru intervenţia în situaţii de epidemie, lipsa unui buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă, lipsa personalului antrenat pentru intervenţie, dar şi lipsa unei proceduri standard pentru intervenţiile de urgenţă, a unei evidenţe clare a copiilor eligibili la vaccinare şi a numărului de persoane înscrise la medicul de familie, precum şi capacitatea limitată de diagnostic microbiologic sau molecular.