Miniştrii de finanţe ai statelor UE susţin elaborarea unei liste europene cu paradisurile fiscale

‘Panama Papers au dat încă un impuls iniţiativelor deja demarate, au dat un impuls agendei noastre împotriva evaziunii fiscale şi împotriva spălării de bani’, a declarat la o conferinţă de presă ministrul olandez de finanţe şi în acelaşi timp preşedinte al Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem.

Reuniţi vineri Amsterdam la un consiliu informal ECOFIN, miniştrii economiei şi finanţelor din statele Uniunii Europene au sprijinit ‘crearea unei liste cu ţările care nu cooperează’ în materie de transparenţă fiscală, a indicat Dijsselbloem.

De asemenea, miniştrii europeni şi-au dat acordul pentru luarea de ‘măsuri defensive coordonate ce vor trebui susţinute de Consiliul European, în strânsă colaborare şi în paralel cu OCDE, pentru stabilirea criteriilor internaţionale la acest capitol’, a explicat mai departe preşedintele Eurogrupului.

El a insistat însă că la această reuniune nu s-a adoptat nicio decizie efectivă, dar a fost confirmat sprijinul statelor UE faţă de planul prezentat de executivul comunitar pe 7 aprilie, ce menţionează elaborarea unei astfel de liste în şase luni.

Olanda, ţară care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului European, a anunţat că va face tot posibilul pentru a obţine un consens european asupra criteriilor elaborării acestei liste înainte de luna iulie, când preşedinţia Consiliului European va fi preluată de Slovacia.

Dijsselbloem a susţinut că problema acestei liste este acum pentru el o prioritate şi a precizat că va propune celorlalţi miniştri din ECOFIN să adopte concluziile asupra acestei chestiuni la reuniunea de pe 25 mai.

În acelaşi context, miniştrii europeni de finanţe au confirmat vineri demararea unui ‘proiect pilot’ pentru schimbul de informaţii despre adevăraţii beneficiari ai societăţilor offshore înregistrate în paradisurile fiscale.

În cadrul acestei întâlniri a fost abordată şi propunerea executivului comunitar ca toate companiile europene ce au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro să fie obligate să-şi publice pe propriile website-uri impozitele plătite în fiecare ţară europeană, dar şi în teritoriile considerate paradisuri fiscale. Această propunere a fost avansată înaintea izbucnirii scandalului Panama Papers şi a fost respinsă atunci public de ministrul german de finanţe Wolfgang Shaueble.

Chiar dacă presiunile internaţionale au constrâns unele paradisuri fiscale să-şi revizuiască practicile, drumul către transparenţă încă este lung, mai ales din cauza slabei cooperări a autorităţilor locale în aplicarea standardelor internaţionale menite să identifice beneficiarii reali ai societăţilor şi originea fondurilor acestora.

Un exemplu de refuz al acestei cooperări este chiar statul Panama, considerat o gaură neagră a finanţelor mondiale şi unde sunt înregistrate peste 100.000 de societăţi offshore. Guvernul de la Ciudad de Panama a respins până în prezent solicitările G20 de a fi mai deschis cooperării împotriva fraudei şi a evaziunii fiscale.

Atât G20 cât şi OCDE continuă să exercite presiuni asupra statului Panama ca, la orizontul anului 2018, să accepte aplicarea sistemului de schimb automat al datelor fiscale, cum au făcut deja alte state cunoscute pentru reglementările speciale ce privesc secretul bancar, precum Elveţia, Luxemburg, Liechtenstein, Singapore şi cvasi-totalitatea micilor paradisuri fiscale din Caraibe şi Pacific. Sistemul acceptat în prezent de autorităţile panameze este cel al furnizării de informaţii numai în urma unei cereri specifice venite din partea unui stat terţ.