Ministrul Finanţelor spune că nu se bazează doar pe proiectele de digitalizare pentru creşterea colectării în 2024

„Nu ne bazăm doar pe digitalizare. Exclus acest lucru. De la 1 ianuarie intră a doua tranşă de măsuri pe Legea 296, care înseamnă câteva lucruri mari. Accizele să nu le uităm, care devin actualizate pentru tutun, apoi prin efectul legii pentru produsele energetice, acestea nu sunt măsuri noi ci sunt în legislaţie, actualizarea cu inflaţia, o ştie toată lumea, nu este o noutate, şi mai sunt accizele la produsele cu zahăr. De la 1 ianuarie intră în vigoare măsura pentru produsele agroalimentare cu un conţinut de zahăr mai mare de 10 gr/100mg. De asemenea, impozitul minim pe cifra de afaceri şi impozitul minim pe microîntreprinderi intră în vigoare. Ne aşteptăm la o analiză serioasă după trimestrul I, să validăm care sunt rezultatele reale. Acum ne hazardăm, pot să vă spun orice bazaconie acum, să mă fac de râs. Sunt lucruri pe care trebuie să le vedem cum merg. Trimestrul I este definitoriu pentru ceea ce înseamnă impactul consistent pe care îl are această lege şi, de asemenea, să nu uităm de ordonanţa „Trenuleţ” unde avem măsuri de consolidare fiscală, care sunt cu venituri suplimentare. De asemenea, mai avem măsurile care ţin de combaterea evaziunii fiscale. Să nu uităm că ele sunt dure şi de la ele se aşteaptă sume consistente de bani”, a declarat, sâmbătă, Boloş, într-o conferinţă de presă, întrebat despre planul de rezervă în cazul în care măsurile care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie nu vor avea rezultatele aşteptate.

El a adăugat că „nu se învârte totul în jurul proiectelor de digitalizare”, însă ele au născut dezbateri în spaţiul public pentru că sunt lucruri noi.

„Este prima data după Revoluţie când folosim veniturile din digitalizare. Cum? Prin aceste module antifraudă pe care încercăm să le operaţionalizăm, pentru că aceste volume de ‘big data’ pe care le-am găsit inventariate nu au produs nimic. (…) Deci, eu cred că o discuţie serioasă asupra acestui subiect o putem avea după trimestrul I, atunci vedem unde ne aşezăm, cât am mers de departe cu veniturile suplimentare, ce efect are legea de ajustare. Nu trebuie să ne fie frică, aoleu nu a fost totul perfect de la început, nu cred că are cineva, omeneşte discutând, pretenţia ca mecanismul să fie lună şi bec”, a mai spus Boloş.

În opinia sa, România se confruntă cu aceleaşi sisteme de gestionare a cheltuielilor publice învechite, deşi are o lege a Finanţelor Publice din 2002.

„Suntem într-o perioadă în care regândim sistemul de fiscalitate, suntem într-o perioadă în care încercăm să digitalizăm cheltuielile publice ale statului, suntem într-o perioadă în care un sistem care nu a fost fiscal, cel de gestionare a cheltuielilor publice: avem Legea Finanţelor Publice din 2002, vi se pare normal ca după 21 de ani să avem aceleaşi sisteme de gestionare a cheltuielilor publice învechite şi să nu avem o lege modernă a finanţelor publice care să pună pe masa Guvernului finanţe publice puternice? Avem nevoie de acest lucru şi se vede în încasările pe care le avem şi în indicatorul pe care îl urmăriţi cu toţii: deficitul bugetar. Ştiţi ce spune deficitul bugetar? Cât este de sustenabil sistemul de finanţe publice al României. Acela este indicatorul pe care îl urmăreşte Comisia Europeană, toate statele europene îl raportează. Sunt lucruri pe care uşor, uşor trebuie să le recalibrăm şi nu este o treabă uşoară pentru Ministerul Finanţelor”, a explicat el.

Nu în ultimul rând, şeful de la Finanţe a adăugat că nu poate spune care este planul de rezervă după trimestrul I din 2024 dacă rezultatele nu sunt cele aşteptate, odată cu măsurile care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, însă a adăugat că „luna ianuarie va fi o lună foarte bună pentru încasări.

„Nu vreau să mă hazardez, nu sunt adeptul populismelor şi al bătutului pasului pe loc. Haideţi să vedem pe luna ianuarie, pentru că este primul test pe care îl dăm după intrarea în vigoare a noii legi”, a mai menţionat ministrul Finanţelor.