UPDATE: Ministrul Justiţiei cere revocarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi. Reacţia preşedintelui Iohannis

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat joi că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. El a a declarat după prezentarea raportului privind activitatea managerială de la DNA, că DNA trebuie să continue să funcţioneze legal, nu se identifică cu cel care o conduce. 
Economica.net - joi, 22 feb. 2018, 17:10
UPDATE: Ministrul Justiţiei cere revocarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi. Reacţia preşedintelui Iohannis

Iohannis: Raportul privind activitatea managerială la DNA, lipsit de claritate; se impune o analiză aprofundată

Raportul privind activitatea managerială la DNA este lipsit de claritate, iar evaluarea acestei instituţii şi a conducerii ei din partea preşedintelui Klaus Iohannis diferă de cea a ministrului Justiţiei, precizează, joi, Administraţia Prezidenţială.

‘Din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA şi având în vedere că evaluarea activităţii DNA şi a conducerii acestei instituţii de către preşedintele României diferă de cea a ministrului Justiţiei, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administraţiei Prezidenţiale de către departamentele de specialitate’, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

În repetate rânduri, Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit de activitatea DNA şi a conducerii sale, ‘punct de vedere pe care şi-l menţine în continuare’, menţionează sursa citată.

Preşedintele Klaus Iohannis va uza de toate prerogativele constituţionale pentru asigurarea funcţionării unei justiţii independente şi pentru consolidarea statului de drept, precizează Administraţia Prezidenţială. 

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a prezentat raportul privind activitatea managerială de la DNA, unii lideri ai PSD aşteptându-se inclusiv la o propunere de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi. Toader a precizat că raportul este elaborat pe fondul dezbaterilor care au divizat opinia publică în ultimul an. El a afirmat că a reţinut o situaţie fără precedent a raporturilor dintre autorităţile publice, fiind înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţioală, în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios constiuțional, potrivit News.ro.

„Am reţinut comportamentul excesiv de autoritar. În realizarea angajamentului, am solicitat in iulie 2017 realizarea unui control la DNA de catre Inspecţia Judiciară. În cuprinsul raportului de control se consemnează .o serie de dificultăţi întâmpinate de inspectori, inclusiv abateri disciplinare pentru împiedicarea verificărilor de către procurorul şef al DNA” a mai spus Toader.

El a mai acuzat-o pe Kovesi de immplicare în anchetele altor procurori şi de comportament excesiv de autoritar.

„Trecerea timpului nu a dus la o îndreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei, asa cum relevă ieşirile în spaţiul public”, a consemnat ministrul.

El a invocat şi prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic.

Toader s-a referit şi la critica dură a şefei DNA asupra unor proiecte, acuzand politicieni si oameni de afaceri că lovesc în curăţarea uneia dintre cele mai corupte ţări.

Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie sa venim cu dosare importante, să ajungem la.persoane de rang înalt, aceasta incercare este absolut contrară.oricărui stat de drept, a mai spus ministrul.

Refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta la Comisia privind alegerile prezidenţiale din 2009, menţionat de Tudorel Toader.

Curtea a statuat că prin acest refuz este încălcată autoritatea Parlamentului şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale, a consemnat ministrul.

„Au existat trei sesizări privind conflicte juridice de natură constituţională, iar în două Curtea a constatat existenţa unei încălcări a Constituţiei de către DNA, prin conducerea acesteia”, a declarat ministrul.

„În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, în cadrul cărora DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată în faţa instanţei de contencions constituţional. În două dintre acestea a sancţionat comportamentul neconstituţional din partea procurorului şef al DNA. Am arătat prin raportul de analiză a activităţii procurorului şef al DNA că în sine constatarea unui singur astfel de conflict nu are aptitudinea de a revoca. Asta spuneam în martie 2017. Conduitele izolate pot fi corectate”, a adăugat Toader.

Procedura revocării procurorului-şef al DNA

Revocarea procurorului general al României sau a procurorului şef al DNA se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza şi din oficiu, anunță News.ro.

Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere menţionate, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

”Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, prevede articolul 54 la alineatul 4.

Articolul 51 stabileşte că revocarea din funcţia de conducere se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor.

La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.

La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.

 
Te-ar mai putea interesa și
S-au lansat apelurile pentru programul „Primul student din familie”, cu un buget de 50 de milioane de euro. Câți bani vor primii elevii
S-au lansat apelurile pentru programul „Primul student din familie”, cu un buget de 50 de milioane de euro. Câți bani ...
Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Educație și Ocupare (PEO), și în parteneriat cu Ministerul Educației, lansează apelurile......
Restricţii de circulaţie în timpul nopţii pe un sector al DN1, până duminică dimineaţa
Restricţii de circulaţie în timpul nopţii pe un sector al DN1, până duminică dimineaţa
Traficul rutier va fi restricţionat pe timpul nopţii, în perioada 29 - 31 martie, pe un sector al DN 1, pentru executarea ...
Noul terminal al aeroportului din Iași, care a costat peste 65 de milioane de euro, se inaugurează azi FOTO
Noul terminal al aeroportului din Iași, care a costat peste 65 de milioane de euro, se inaugurează azi FOTO
Constructorul STRABAG anunță finalizarea terminalului T4 al Aeroportului Internațional Iași. Proiectul, evaluat la aproximativ ...
MApN: Elemente ale unei posibile drone au fost identificate în Insula Mare a Brăilei
MApN: Elemente ale unei posibile drone au fost identificate în Insula Mare a Brăilei
 Ministerul Apărării Naţionale (MApN) informează că în seara zilei de joi au fost identificate fragmente care par ...