Ministrul Mediului: România trebuie să transmită la Bruxelles o decizie referitoare la Programul Naţional de Gestionare a Deşeurilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Vizavi de Programul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, s-a întârziat în luarea unei decizii, iar Comisia Europeană aşteaptă cât mai repede o decizie a României. Sunt, în momentul de faţă, la Ministerul Mediului prezentate trei soluţii de către consultanţii externi. Una care vizează o soluţie care este extrem de vizată şi de către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi se referă la o instalaţie de tratare termică, iar celelalte două soluţii exclud această variantă. Am înţeles abordările Primăriei Generale, am înţeles şi abordările tehnice de la Ministerul Mediului şi în perioada următoare va trebui să luăm o decizie dacă vom adopta o soluţie care să cuprindă instalaţie de tratare termică a deşeurilor sau altă soluţie. Există şi potenţiala finanţare de 180 de milioane de euro pe care Primăria Generală poate să o acceseze prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM). E un lucru pe care îl vom discuta’, a spus ministrul Mediului.

România trebuia să finalizeze Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) până la 31 decembrie 2016, aceasta fiind o condiţionalitate ex-ante asumată de către autorităţi printr-un acord semnat cu Uniunea Europeană, pentru a beneficia de fazarea mai multor proiecte cuprinse în exerciţiul financiar anterior.

În luna mai 2016, Ministerul Fondurilor Europene (MFP) anunţa că a cumpărat, prin licitaţie deschisă, servicii de asistenţă tehnică pentru realizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional pentru Prevenirea Generării Deşeurilor. În acest sens, pe 25 aprilie, ministerul a atribuit un contract cu o valoarea totală de 1.547.855 de lei, fără TVA, societăţii Fichtner Environment SRL din Bucureşti, potrivit unui anunţ publicat pe SEAP, în 20 mai.

România trebuie să respecte o serie de condiţionalităţi ex-ante faţă de Comisia Europeană, iar conform MFE, nouă dintre acestea au un risc crescut de neîndeplinire şi vizează: achiziţiile publice, transporturile, managementul deşeurilor, cercetare şi inovare şi dezvoltarea digitală.

În ceea ce priveşte PNGD, ministerul de resort subliniază că, deşi ar fi nevoie în mod normal de minimum doi ani de muncă, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de consultanţă pentru scrierea Planului, termenul de realizare fiind la 31 decembrie 2016, în caz de nerespectare a datei limită, România riscând blocarea fondurilor europene pentru mediu, în valoare de sute de milioane de euro.

Condiţionalităţile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană şi reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei/ instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene.

România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. 31 decembrie 2016 este termenul limită până la care România trebuie să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.