1EUR = 4.7354 RON | Bucureşti 31 º

News

Ministrul Muncii Ana Costea şi-a dat demisia. Au fost elaborate cel puţin zece variante ale legii salarizării

Ministrul Muncii Ana Costea şi-a dat demisia, iar premierul Dacian Cioloş a acceptat-o, potrivit unui comunicat al Executivului remis joi.

14 apr, 2016 | ECONOMICA.net
(update 15 apr, 2016 08:21) Ana Costea: Sper că demisia mea va determina Guvernul să elaboreze o legislaţie a salarizării nediscriminatorie şi corectă
Ministrul demisionar al Muncii, Ana Costea, speră că demisia sa va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unei legislaţii nediscriminatorii şi corecte în domeniul salarizării, conform unui comunicat al ministerului de resort remis, joi seara, Agerpres.


"În final, ministrul Muncii a obţinut, cu preţul depunerii mandatului, renunţarea la asumarea de către Guvern a proiectului de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea. În aceste condiţii doamna Ana Claudia Costea îşi exprimă speranţa că depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unui legislaţii nediscriminatorii şi corecte în domeniul salarizării. Doamna Ana Claudia Costea doreşte să adreseze mulţumiri tuturor specialiştilor şi partenerilor sociali care au lucrat la variantele legii salarizării, dar în special colegilor din ministerul Muncii", se menţionează în comunicat, care subliniază că pe 18 aprilie se împlinesc cinci luni de la preluarea mandatului de ministru al muncii de către Ana Costea.


Conform sursei citate, finalizarea unei legi a salarizării s-a numărat printre obiectivele asumate la începutul mandatului de ministru al Muncii. În decembrie 2015, obiectivul "Elaborarea unei legi a salarizării unitare" a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul "Programe şi strategii". Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizării a fost octombrie 2016.


"Pe 13 ianuarie 2016 însă, s-a aprobat în cadrul Guvernului un memorandum cu tema "Procedura şi Calendarul consultărilor pe legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice". Termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016. Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanţi ai Ministerului Muncii, ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justiţiei şi confederaţiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcină elaborarea unei legi a salarizării care trebuia să elimine discrepanţele de salarizare atât din interiorul instituţiilor, cât şi între instituţii", se arată în comunicat.


În elaborarea acestei legi, care trebuia implementată în patru ani, s-a ţinut seama de principiul conform căruia niciun salariu nu trebuie să scadă, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim trebuie să fie de 1/15.

Ce a spus Ministerul Muncii după demisia Anei Costea

Ministerul Muncii a elaborat cel puţin zece variante ale legii salarizării, iar o eventuală gestionare proastă a unui proiect nu ar fi reprezentat un motiv de remaniere, se arată într-un comunicat emis de minister după ce Ana Costea şi-a anunţat demisia.

"În privinţa legii salarizării, trebuie făcute mai multe precizări, pentru că Ministerul Muncii nu a putut comunica deloc pe acest subiect", se precizează în comunicat.

Serviciul Comunicare, Mass-Media şi Statistică al ministerului arată că finalizarea unei legi a salarizării s-a numărat printre obiectivele asumate la începutul mandatului Anei Costea, scrie NEWS.ro.

În decembrie 2015, obiectivul “Elaborarea unei legi a salarizării unitare” a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul “Programe şi strategii”, iar termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizării a fost octombrie 2016, precizează documentul.

Pe 13 ianuarie 2016 însă, s-a aprobat în cadrul Guvernului un memorandum, iar termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016, se mai arată în comunicat.

"Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Justiţiei şi confederaţiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcină elaborarea unei legi a salarizării care trebuia să elimine discrepanţele de salarizare atât din interiorul instituţiilor, cât şi între instituţii. În elaborarea acestei legi, care trebuia implementată în patru ani, s-a ţinut seama de principiul conform căruia nici un salariu nu trebuie să scadă, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim trebuie să fie de 1/15. Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc în unele zile şi patru întâlniri pe această temă, în alte zile ministrul Muncii şi specialiştii din minister au lucrat până la 5 dimineaţa. Pe 10 februarie ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani", scrie în document.

Nu a fost acceptată această variantă, iar condiţiile iniţiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu, susţine instituţia. "În total, ministerul Muncii a elaborat cel puţin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcţie de cifrele avansate de Ministerul de Finanţe", potrivit comunicatului.

În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncţionalităţilor dintre instituţii, cât şi din cadrul instituţiilor, se mai arată în comunicat.

"S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanţe de urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării. S-a spus că această ordonanţă a fost elaborată de Ministerul de Finanţe şi de Ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amănunte. Ministerul de Finanţe a comunicat Ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanţe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanţă poate să elimine parţial doar disfuncţionalităţile din cadrul unor instituţii, nu dintre instituţii. Ordonanţa prevedea creşteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus că raportul dintre salariul minim şi cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanţa prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidenţă atât de ministrul Muncii, cât şi de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanţe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să îşi asume în faţa partenerilor sociali renunţarea la acest proiect de act legislativ", precizează documentul.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că nu înţelege de ce ministrul Ana-Claudia Costea a ameninţat cu demisia pentru retragerea ordonanţei, în condiţiile în care ştia de luni că ordonanţa nu va intra în şedinţa de guvern de miercuri, scrie în comunicat. Ministrul Muncii îşi asumă problema de comunicare, dar precizează totuşi că nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalţi trei miniştri prezenţi marţi la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit, probabil, nu au ştiut acest lucru, pentru că nimeni nu a menţionat nimic în cadrul şedinţei, se mai arată în document.

"La capitolul comunicare mai e necesară o precizare. O ştire, care cita surse guvernamentale anonime, susţinea că ministrul Muncii Ana Costea vrea să cheltuiască 12 milioane de euro pe benzină şi trei milioane euro pe ceasuri, şepci şi stick-uri de memorie într-un proiect pentru tinerii fără educaţie şi serviciu. Gestionarea proastă a acestui proiect ar fi reprezentat un motiv de remaniere şi s-a afirmat că numai prin intervenţia Guvernului s-a blocat acest proiect", scrie în comunicat.

Programul NEETs avea drept obiectiv continuarea proiectului „Garanţia pentru tineri”, iar fişa proiectului a fost redactată la începutul anului 2015, precizează Ministerul Muncii.

"Prin acest proiect, redactat pe mandatul doamnei Rovana Plumb, se intenţiona organizarea unor caravane prin care tinerii din grupul ţintă să fie identificaţi şi luaţi în evidenţa Serviciilor Publice de Ocupare. Fişa acestui proiect nu a fost promovată de ministrul Ana Costea. Până acum nu a fost depus un astfel de proiect din care să rezulte intenţia de achiziţie a acestor obiecte. În acest moment nici măcar nu a fost elaborat Ghidul solicitantului pentru această linie de finanţare", potrivit comunicatului.

Mai mult, nu Guvernul este cel care „aprobă” sau verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, susţine Ministerul Muncii.

"În final, ministrul Muncii a obţinut, cu preţul depunerii mandatului, renunţarea la asumarea de către guvern a proiectului de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea. În aceste condiţii doamna Ana Claudia Costea îşi exprimă speranţa că depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unui legislaţii nediscriminatorii şi corecte în domeniul salarizării", se arată în finalul comunicatului

Ministrul Muncii, Ana Costea, a demisionat, joi, a anunţat biroul de presă al Guvernului, premierul acceptând demisia.

“Am acceptat astăzi demisia doamnei ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost înaintată în cursul acestei zile. În perioada imediat următoare voi înainta domnului preşedinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcţia de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, a arătat premierul Dacian Cioloş într-un comunicat de presă transmis joi după-amiază.

Ministrul Muncii, Ana Costea, a avut, marţi după-amiază, la Palatul Victoria, o discuţie cu premierul Dacian Cioloş despre paşii de urmat după discuţiile cu reprezentanţii sindicatelor, dar şi despre faptul că nu susţine proiectul de OUG privind salarizarea bugetarilor.

Consilierul ministrului Muncii, Cosmin Andreica, a declarat, după Consiliul Naţional Tripartit, că ministrul Ana Costea nu susţine proiectul de OUG privind salarizarea bugetarilor şi va cere în şedinţa de Guvern de miercuri retragerea documentului, iar dacă acest lucru nu va fi acceptat, îşi va da demisia.

 

"Am acceptat astăzi demisia doamnei Ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost înaintată în cursul acestei zile. În perioada imediat următoare voi înainta domnului Președinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcția de Ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice", a declarat premierul Dacian Cioloş într-un comunicat al Guvernului.

Decizia ministrului survine în urma scandalului de pe marginea proiectului de lege privind salarizarea bugetarilor. Ana Costea a anunţat marţi că nu îşi asumă proiectul de ordonanţă de urgenţă şi că îşi va da demisia dacă proiectul va fi discutat în şedinţa guvernului de miercuri. În aceste condiţii, proiectul a fost retras de pe ordinea de zi a şedinţei executivului.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a anunţat miercuri că Executivul va lucra la un nou act normativ legat salarizarea bugetarilor, în condiţiile în care ordonanţa anunţată săptămâna trecută a fost abandonată.

Citeşte şi: Ministrul Muncii a decis retragerea proiectului privind salarizarea în sectorul bugetar - sindicalişti

El a dorit să facă mai multe clarificări asupra proiectului de ordonanţă 'abandonat', insistând asupra faptului că niciun salariu nu ar fi scăzut dacă s-ar fi mers pe actul normativ respectiv.

'În niciun caz, niciun salariu în plată nu ar fi scăzut. (...) Există o prevedere în ordonanţă care spune foarte clar că, în cazul în care salariul din grilă ar fi fost mai mic decât cel în plată, inclusiv pentru persoanele nou intrate în sistem, (...) se va face plata în instituţia respectivă pe baza salariului deja aflat în plată. (...) Am înţeles însă îngrijorările sindicale nu neapărat legate de scăderea salariilor - asta a fost o interpretare forţată cu care nu suntem neapărat de acord. Îngrijorările legate de grila în sine care pe anumite niveluri reper şi clase salariale era mai redusă decât grila din legea din 2010 şi în contextul în care ordonanţa ar fi fost respinsă ar fi fost riscul unui vid legislativ', a explicat Suciu.

Citeşte şi: Toţi miniştrii sunt în proces de evaluare – Dan Suciu

El a precizat că actualul Guvern a preluat şi gestionează un buget de la Cabinetul anterior, buget care nu prevedea creşteri salariale.

'În bugetul deja făcut nu existau elemente care să susţină majorări salariale, deci orice interpretare de acest gen ar trebui să nu se facă, pentru că nu suntem noi autorii bugetului respectiv, suntem gestionarii bugetului. Dacă erau elemente de creştere salarială în acel buget, sigur că ar fi fost scoase în evidenţă de mult şi le-am fi avut şi noi la dispoziţie. (...) Ceea ce vom încerca să facem, dacă ajungem la un acord cu partea sindicală, este să găsim resurse suplimentare în urma rectificării, (...) şi vom vedea după partea a doua a anului, după ce vom revedea structura bugetului, dacă găsim şi ce resurse suplimentare de finanţare găsim pentru eventualele modificări pe care le facem în buget', a conchis Dan Suciu.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO