Ministrul Sănătății, după adoptarea pachetului pe sănătate: Nu ne aşteptăm să avem o tăiere de cheltuieli, ci să menţinem bugetul existent

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Principalele modificări aduse se referă la reorientarea pacienţilor din zona de spitalizare continuă în zona de medicină primară şi medicină de ambulatoriu de specialitate. O altă modificare importantă, care, credem noi, va duce la creşterea performanţei unităţilor sanitare, se referă la regândirea indicatorilor de performanţă şi de reevaluare anuală pentru managerii unităţilor sanitare şi, sigur, modul de ocupare al funcţiilor de conducere pentru secţiile clinice din spitalele publice din România. Mai exact, în spitale, şefii de secţie nu vor mai fi numiţi direct de către universităţi, ci vor ocupa poziţia de conducere printr-un concurs”, a afirmat Rogobete, la briefingul după şedinţa de Guvern în care au fost adoptate 5 proiecte pentru care Executivul îşi va asuma răspunderea în Parlament.

Ministrul a explicat că, pentru numirea şefilor de secţii din spitale, se va ţine cont dacă este vorba despre o secţie cu profil universitar, educaţional sau de cercetare, subliniind că este absolut necesar ca şeful secţiei să fie cadru didactic.

„Nu se pune problema de a separa rolul universităţilor de medicină în spitalele clinice din România, însă ocuparea poziţiei de şef de secţie se va face printr-un concurs bazat pe indicatori de performanţă, care vor fi evaluaţi, la rândul lor, anual, de către comitetul director al unităţii sanitare, condiţia minimală pentru ocuparea poziţiei de şef de secţie este de a fi cadru universitar, dar nu cel mai mare în grad, ci un cadru universitar cu funcţie de predare”, a mai explicat Rogobete.

Ministrul a mai spus că o altă modificare importantă se referă la medicina primară, la modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de medicină de familie, adăugând că medicii de familie reprezintă „stâlpul sistemului de sănătate, pentru că ei sunt poarta de intrare a pacienţilor în sistemul de sănătate”.

Potrivit lui Rogobete, se doreşte o regândire a procentelor în care se asigură modul de finanţare, menţionând că până în anul 2027 20% din bugetul alocat se va duce pe decontarea bugetului per capita, pentru listele pacienţilor, care reprezintă o sumă fixă, iar 80% va fi decontat în funcţie de numărul de servicii pe care medicii de familie le fac şi le raportează în sistemul CNSAS.

Ministrul a estimat o economie de 3,1-3,2 miliarde de lei în anul 2026, menţionând că banii vor fi redirecţionaţi către programele de sănătate şi către alte activităţi medicale.

„Am spus că în sănătate nu ne aşteptăm să avem o tăiere de cheltuieli, ci ne dorim să menţinem bugetul existent şi să nu îl ridicăm mai mult decât este, pentru că, după cum bine cunoaşteţi, în ultimii patru ani de zile bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aproape că s-a dublat. De la aproape 45 de miliarde lei, am ajuns la aproape 80 de miliarde lei în 2025 şi, cu toate acestea, în multe unităţi sanitare şi multe zone din sănătate, în continuare, există lipsuri importante în ceea ce priveşte zona de medicamente, zona de consumabile, materiale sanitare şi aşa mai departe. Ori regândirea şi realocarea resurselor într-un mod mai eficient pot veni sigur că în sprijinul pacienţilor”, a afirmat ministrul.

Rogobete a mai spus că aceste economii vor fi regăsite în creşterea punctului de plată pentru ambulatoriile de specialitate.

„În discuţiile iniţiale pe care le-am avut, am văzut că există o nemulţumire justificată din partea colegilor cu practică independentă, în care am încercat să introducem creşterea punctului în ambulatoriu la 6,50 lei de la 1 octombrie, însă anvelopa bugetară disponibilă nu ne permite să facem acest lucru în acest an, motiv pentru care, odată cu aplicarea măsurilor despre care am discutat, se va ajunge la o economie care apoi poate fi redistribuită de la 1 ianuarie 2026, respectiv de la 1 ianuarie 2027, când punctul de plată în ambulatoriile de specialitate va ajunge la 8 lei”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

El a mai menţionat că o altă măsură se referă la „influenţele salariale în unităţile sanitare publice”, menţionând că acestea vor fi alocate direct proporţional cu numărul de servicii şi cu metodologia criteriilor de performanţă care va fi elaborată prin Hotărâre de Guvern în 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Metodologia va ţine cont de ponderea cheltuielilor de personal în unitatea sanitară, de ponderea cheltuielilor pentru serviciile medicale, de numărul de servicii medicale şi de complexitatea cazurilor, a adăugat el.

„Pe scurt, atunci când într-o unitate sanitară anvelopa salarială va depăşi anvelopa alocată pentru serviciile medicale, va exista un indicator de ajustare negativă a bugetului alocat pentru influenţe, spitalul fiind în această situaţie motivat să desfăşoare mai multe servicii, astfel încât să acopere acel buget care se ajustează negativ”, a mai explicat ministrul.

El a anunţat şi creşterea programului de lucru pentru ambulatoriile de specialitate din unităţile sanitare publice. De asemenea, se măreşte procentul pentru clawback, atât pentru medicamentele generice, cu 0,6%, cât şi pentru cele inovative, cu 1,7%, a mai spus Rogobete.

Guvernul a adoptat cinci dintre proiectele legislative care fac parte din pachetul 2 de reforme, printre care şi cel privind sănătatea, pentru acestea Executivul urmează să-şi angajeze răspunderea în Parlament la începutul săptămânii viitoare.