Ministrul Turismului: Avem 73 de acte care reglementează domeniul. Legea Turismului trebuie făcută împreună cu asociaţiile profesionale

‘La Ministerul Turismului nu a fost o colaborare între privat şi stat. A, că s-au întâlnit asociaţiile de profil şi au discutat…Vorbim de Legea turismului, de exemplu. Am un biblioraft pe birou. Am înţeles că povestea a fost cam aşa: s-au întâlnit reprezentanţii statului cu cei ai asociaţiilor de profil. Cei de la ANT au spus celor din privat să facă legea aşa cum o doresc. Am înţeles că, după o perioadă destul de lungă, asociaţiile s-au prezentat cu un draft, au spus că aşa ar trebui să arate legea, iar ANT trebuia să completeze. Păi, să facem totul de la cap la coadă. Eu mi-am asumat un program de guvernare pe care l-am scris singur, nu mi l-a dat nimeni mură în gură, pe notiţele luate de la asociaţii. Clar, nu este complet, dar sunt nişte lucruri care se pot implementa’, a spus ministrul Mircea-Titus Dobre, într-o conferinţă dedicată turismului medical.

El a subliniat că şi-a asumat Legea Turismului, deşi nu ştia în ce stadiu se află aceasta, şi a apreciat că poate fi gata până la 1 iulie 2017, astfel încât să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018.

‘Avem 73 de acte care reglementează turismul şi cred că s-ar mai putea face, că suntem buni la inventat acte normative, să facem act la act. De aceea, mi-am asumat să desfiinţăm acele 73 de acte normative, să le abrogăm şi să facem o lege a turismului. Ok, dacă nu se pot abroga toate HG-urile, păstrăm ce este important, ce nu se poate introduce în lege, dar haideţi să ne aşezăm la masă şi să rezolvăm aceste lucruri! Ştiu, o lege nu va mulţumi toate entităţile din România, dar trebuie făcută şi respectată’, a spus Mircea-Titus Dobre.

Şeful de la Turism a făcut referire şi la un Master Plan de Dezvoltare Turistică, despre care ‘a auzit’ că ar viza perioada 2007-2026. Ministrul Turismului apreciază, însă, că acest Master Plan ‘de fapt nu există legal’.

‘Nu există temeiul legal de realizare al lui, deşi se introduce în fundamentarea unor alte acte normative’, a adăugat ministrul.

Mircea-Titus Dobre le-a cerut reprezentanţilor segmentului balneo să facă un plan cu paşii de urmat pentru dezvoltarea turismului medical, în ansamblul său.

‘La minister plecăm de la zero. Nu am auzit de vreo strategie pe turism de sănătate. Cred că cei din industrie trebuie să discute cu noi, să vedem ce strategii să aplicăm. Să nu credeţi că o instituţie publică centrală a statului român le ştie pe toate. Cred că politica turismului, în general, trebuie făcută împreună cu cei care sunt implicaţi în mod direct. Eu, de exemplu, aflu acum că există o asociaţie a turismului medical, sau SPA România’, a arătat oficialul.

Ministrul Turismului a menţionat că doreşte să acorde o atenţie specială promovării României în străinătate, pentru Europa, zona ţărilor nordice fiind punctul ţintă.

‘Eu mă gândeam să acordăm o atenţie mai mare, pe extern, în ceea ce priveşte promovarea în ţările nordice. La ora actuală am patru posturi suplimentare pentru reprezentanţi şi deschiderea de birouri de turism. Trebuie să stabilim, împreună, priorităţile. Mă gândeam la nordul Europei, unde nu avem nimic acum, unde chiar nu existăm. Sau existăm meteoric, la câte un târg. Vă spun sincer că şi participarea aceasta cu un stand de 9 metri pătraţi, în care se înghesuie câteva agenţii, nu este eficient. Başca, nici materialele de promovare pe care le avem nu sunt de Doamne-ajută’, a mai spus Dobre.

Oficialul de la Turism a solicitat o colaborare bună între stat şi privat, subliniind că fiecare parte trebuie mai întâi să ofere şi apoi să ceară.

Reprezentanţii asociaţiilor din sectorul turismului medical au cerut, cu acest prilej, facilităţi fiscale pentru investiţii în baze de tratament moderne, implementarea unor tichete de sănătate pentru pensionari, dar şi crearea unui brand autentic pentru segmentul balnear românesc.