1EUR = 4.7315 RON | Bucureşti 34 º

Companii

Război surd pe sute de milioane de euro la Transporturi: constructori străini se plâng că trebuie să se judece cu statul în instanţe din România

Mai mulţi constructori străini contestă condiţiile noilor licitaţii de la Transporturi. Printre altele, aceştia sunt nemulţumiţi că trebuie să se judece cu statul în instanţele din ţară, şi nu în comisii sau la Curtea de Arbitraj de la Paris, ca până acum. Potrivit unor surse oficiale, România a pierdut jumătate de miliard de euro în arbitrajele internaţionale pe drumuri şi căi ferate.

26 oct, 2017 | ECONOMICA.net

Firme austriece şi germane s-au plâns la Bruxelles de condiţiile la licitaţiile de la Transporturi din România, au spus pentru ECONOMICA.NET surse din domeniu.

Potrivit acestora, firme precum Strabag, Geiger şi Max Boegl şi-au exprimat nemulţumirile faţă de Ordinul 600/2017, promovat de fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, care stabileşte, printre altele, ca disputele cu constructorii să fie soluţionate în instanţele din România, şi nu ca până acum în Comisii de Adjudecare a Disputelor (CAD) din România şi la Curtea de Arbitraj Internaţional de la Paris.

Contactat de către Economica.net, Lorand Fabian, general manager Geiger Group Romania, a spus că „firma Geiger nu s-a plâns la Comisia Europeană. Nu a făcut niciun demers în acest sens".

Memoriu cu 31 de pagini de nemulţumiri

Pe de altă parte, oficialul Geiger admite că alături de reprezentanţii altor companii a semnat un memoriu de 31 de pagini, care cuprinde nemulţumirile lor din punctul de vedere al condiţiilor contractuale conform Ordinului Ministrului Transporturilor 600 / 2017.

„Modul de abordare a disputelor nu este cea mai importantă nemulţumire legată de OMT 600/2017, ci una din multele aspecte semnalate în memoriu, precum: prescripţia pretenţiilor contractuale în cazul disputelor, termene de plată şi mecanismul de suspendare ale acestora, modul de evaluare a lucrărilor, interpretarea noţiunii de preţ forfetar în cadrul contractelor de proiectare şi execuţie", a spus şeful Geiger România.

Acesta a adăugat că firma sa este de acord ca disputele să fie soluţionate pe teritoriul României, „dar de o instanţă competentă, cu celeritate şi cu experienţă relevantă specifică contractelor de infrastructură mare şi nu de către instanţele de contencios administrativ, şi nu în situaţia în care nici măcar termenele de prescripţie legale să nu fie respectate."

Lorand Fabian de la Geiger mai spune că, potrivit OMT 600 / 2017, nu se mai poate pune problema unor clauze contractuale echilibrate şi împărţirea corectă a riscurilor între părţi.

Prin OMT 600/2017 se încearcă rezolvarea efectelor negative şi problemelor din proiectele de infrastructură mare şi nu se rezolvă cauzele acestora. Disputele şi problemele din infrastructura românească nu sunt cauzate de prevederi contractuale. Iar dacă ele apar, atunci nu trebuie îngradit dreptul uneia dintre părţi în a-şi căuta dreptatea într-o instanţă competentă. Trebuie soluţionată cauza acestora", a mai spus şeful Geiger România.

Şi Heimo Oberwinkler, managing director al Strabag, cea mai mare companie de construcţii din România, spune la rândul său că „este adevărat că există interpretări diferite ale condiţiilor contractuale".

Întrebat ce nemulţumiri are cu privire la noile condiţii de la licitaţii, şeful Strabag a spus că „există şi anumite măsuri ale mai multor firme de construcţii, măsuri coordonate de către ARACO şi ARIC".

În acest sens, Asociaţia Română a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO) susţine joi, 26 octombrie, o conferinţă pe tema "Ordinul MT 600/2017 - un pericol la adresa infrastructurii din România şi a atragerii fondurilor europene".

Litigiile de la Drumuri ar bloca toate instanţele

Pe lângă faptul că instanţele civile nu ar avea competenţa necasară să soluţioneze litigiile pe marile proiecte de infrastructură, tabăra pro-arbitraj susţine că procesele numeroase de la Drumuri ar bloca instanţele tradiţionale.

O lucrare are între 50 şi 150 de revendicări. Doar la AND (actuala Companie de Drumuri) sunt în derulare cam 200 de lucrări. Rezultă până la 30.000 de litigii", au spus surse din tabăra care susţine rezolvarea disputelor în CAD-urile de pe lângă Camera de Comerţ si Industrie a României (CCIR).

De asemenea, conform unui document obţinut de Hotnews.ro, un grup interministerial, cu ajutorul BEI, e aproape de a finaliza un nou model de contract naţional pentru lucrări, în care rezolvarea problemei disputelor a fost deja agreată şi ar urma să se facă tot prin arbitraj pe lângă CCIR.

Această tabără mai susţine că soluţia rezolvării disputei prin arbitraj, faţă de un litigiu clasic la o instanţă de judecată, înseamnă, practic, o rezolvare mai rapidă a dosarului şi o rapiditate sporită în obţinerea unei hotărări executorii.

Licitaţii de 18 miliarde de lei, în pericol

Pe de altă parte, surse oficiale susţin că prin anularea Ordinului 600/2017, vor fi afectate toate licitaţiile de la Drumuri de anul aceasta, cu o valoare estimată de peste 18 miliarde de lei.

Şi aici este vorba de proiecte de infrastructură foarte mari şi aşteptate de mulţi ani, precum autostrada Sibiu – Piteşti şi drumul expres Craiova – Piteşti.

Potrivit surselor noastre, în varianta soluţionării disputelor prin arbitraj, România a pierdut până acum 500 de milioane de euro la Curtea Internaţională de la Paris, în cazul proiectelor derulate prin CNAIR şi CFR SA.

Ordinul 600/2017 permite statului să dovedească reaua-voinţă a constructorilor

Actul normativ care schimbă modalitatea de soluţionarea a disputelor cu constructorii este apărat până şi de către unul dintre contestatarii fostului ministru al Transporturilor.

Ordinul 600/2017 este probabil singurul lucru bun făcut în mandatul lui Cuc", spune Alin Goga, fost consilier juridic al CNAIR.

Acesta consideră că în instanţele civile, statul se poate apăra mai bine împotriva constructorilor, decât în arbitraj, unde se judecă strict din punct de vedere ingineresc.

Spre exemplu, constructorii pot câştiga în arbitraj dacă argumentează că nu au demarat lucrările pentru că nu au fost făcute exproprierile pe tot culoarul, aşa cum se stipulează în contractele FIDIC. În instanţele civile, statul poate dovedi însă reaua-credinţă a constructorilor, care nu au demarat lucrările, deşi aveau mai mulţi kilometri expropriaţi, explică Alin Goga.

Acesta estimează că România riscă să piardă 1 miliard de euro doar în cazul arbitrajelor de la Drumuri, 500 de milioane de euro în baza contractelor în derulare şi încă 500 de milioane de euro în cazul noilor contracte, scoase la licitaţii.

Demersul firmelor străine împotriva Ordinului 600/2017 este criticat şi de către un constructor român, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Potrivit acestuia, „dacă nu porneşti de la ideea că vei avea litigii, revendicări şi alte probleme cu statul, atunci nu ar trebui să te deranjeze unde se soluţionează eventualele dispute".

În timp ce tabăra constructorilor străini pro-arbitraj susţine că instanţele din România nu sunt competente în judecarea disputelor pe infrastructură şi că noile clauze contractuale duc la dezechilibre, surse oficiale susţin că abia datorită Ordinului MT 600/2017 statul ajunge partener egal cu marile firme de construcţii.

Mai mult, acestea atrag atenţia asupra posibilelor conflicte de interese în care s-ar afla cei care soluţionează prin arbitraj disputele dintre statul român şi constructori. Astfel, unii dintre cei din Vestul Europei sunt membri ai unor asociaţii profesionale de constructori, pe lângă care ar putea fi derulate acţiuni de lobby, după cum se teme tabăra anti-arbitraj internaţional.

Şi cu autostrada surpată, şi cu banii luaţi

Schimbarea modului de soluţionare a litigiilor a avut loc după ce Curtea de Arbitraj de la Paris a obligat România în luna martie la plata unor despăgubiri de 83 de milioane de lei către italienii de la Salini, care au construit lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăştie, ulterior demolat şi refăcut în regie proprie de Compania de Autostrăzi. Decizia Curţii de Arbitraj de la Paris era una intermediară şi mai putea fi atacată.

În ciuda nemulţumirii unor constructori faţă de noile condiţii contractuale, CNAIR a primit zeci de oferte în cadrul licitaţiilor lansate anul acesta pentru proiecte ca Autostrada de Centură a Capitalei şi Drumul Expres Craiova - Piteşti.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO