Proiect gigant la Gara de Nord: trenurile ar putea circula la 28 de metri pe sub Bucureşti FOTO

Statul ia în considerare mai multe variante de modernizare a Gării de Nord, prin care trenul ar urma să circule în subteran, chiar la 28 de metri adâncime. Vezi cum arată mega-proiectele de reconfigurare a celei mai mari gări din România, potrivit Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare, elaborată de CFR SA şi Ministerul Transporturilor.
Anemona Andone - lun, 08 iul. 2019, 19:21
Proiect gigant la Gara de Nord: trenurile ar putea circula la 28 de metri pe sub Bucureşti FOTO

Modernizarea staţiei Bucureşti Nord trebuie să fie o prioritate a sistemului feroviar român, atât din perspectiva creşterii competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă a transporturilor, cât şi din perspectiva integrării sistemului feroviar român în spaţiul european unic al transporturilor, se arată în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare.

Mai mult, modernizarea staţiei Bucureşti Nord este necesară şi în contextul activării „Drumului Mătăsii”, proiect ce include şi un coridor feroviar de transport intercontinental ce va conecta Europa cu Asia (în principal China), via Bucureşti şi Istanbul, se mai explică în proiectul citat.

Principala problemă a Gării de Nord este că, în configuraţia actuală, nu permite realizarea unui tranzit fluent prin Bucureşti, pe direcţiile est-vest (coridorul european Rin-Dunăre) şi nord-sud, ci impune segmentarea parcursului trenului în vederea rebrusării.

Prin urmare, au fost realizate mai multe studii pentru reconfigurarea funcţională a Gării de Nord. Aceste studii preliminare propun realizarea unor conexiuni feroviare de tip by pass pe direcţiile nord-sud şi est-vest.

Tren subteran Gara de Nord – Obor

„Se pune problema realizării unei conexiuni subterane între staţiile Bucureşti Nord şi Bucureşti Obor, care asigură continuitatea pe relaţia est-vest, şi a unei conexiuni parţial subterane între staţiile Bucureşti Nord şi Bucureşti Progresu, care asigură continuitatea pe relaţia nord-sud. Implicit, se pune problema transformării staţiei Bucureşti Nord din staţie terminus în staţie de trecere”, explică autorii proiectul de act normativ.

Ei apreciază că o astfel de abordare poate rezolva problema fluidizării traficului internaţional şi naţional pe relaţiile est-vest şi nord-sud, dar prezintă dezavantajul unor costuri ridicate de contruire a conexiunilor subterane intraurbane.

Gara de Nord, mutată în Băneasa

O variantă alternativă, propusă în cadrul unui studiu realizat de Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, vizează construirea unei noi gări centrale pe un amplasament apropiat de cel al staţiei Bucureşti Băneasa.

Această variantă elimină necesitatea conexiunii subterane est-vest, dar generează alte costuri suplimentare pentru reconfigurarea reţelei de linii în zona Pajura-Chitila, coroborat cu relocarea (eventual parţială) a facilităţilor tehnice de compunere/descompunere şi pregătire a trenurilor de călători, mai spun autorii strategiei feroviare.

Tren suspendat între două terminale

În perioada 2013-2016, un colectiv al Centrului de Excelenţă în Urbanism (CEP) din cadrul Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, condus de prof. Mircea Enache, a realizat un studiu de oportunitate privind o posibilă soluţie de modernizare a staţiei Bucureşti Nord şi de regenarare urbană a zonei aferente acesteia. Studiul a fost realizat inclusiv pe baza unor consultări cu specialişti din Ministerul Transporturilor, CFR SA, Ministerul Dezvoltării şi Primăria Capitalei.

Studiul propune structurarea staţiei Bucureşti Nord în două terminale feroviare: Terminalul A (terminalul principal), conceput ca staţie terminus la nivelul solului, pe un amplasament situat la nord de podul Grant şi Terminalul B (terminalul secundar), conceput ca staţie de trecere pentru trenurile în tranzit pe direcţiile nord-sud şi est-vest, realizat în subteran pe amplasamentul actual al Gării de Nord.

Cele două terminale ar urma să fie conectate printr-o linie de tip monorail, supraterană, care să asigure transferul rapid al pasagerilor între terminale, precum şi accesul facil la reţelele de transport public urban (tramvai, autobuze, metrou) prin nodul intermodal de la pasajul rutier Basarab.

De asemenea, în această variantă, va fi conservată clădirea actuală a Gării de Nord, care are statut de monument istoric, iar pe amplasamentul actual al staţiei Bucureşti Nord ar urma să fie construit un centru comercial şi administrativ modern şi multifuncţional. Pe de altă parte, liniile de cale ferată vor fi coborâte în subteran până la cota -28,50 m, astfel încât să subtraverseze tunelurile de metrou a căror cotă inferioară este -15,00 m.

Unul dintre meritele principale ale acestui proiect constă în identificarea unor oportunităţi de dezvoltare imobiliară pe terenurile administratorului infrastructurii feroviare care ar urma să fie eliberate prin relocarea facilităţilor feroviare existente, se mai arată în strategia guvernamentală pentru Gara de Nord.

Mai mult, calculele preliminare efectuate în cadrul studiului arată că beneficiile potenţiale sunt suficient de consistente încât să susţină investiţia de modernizare a staţiei Bucureşti Nord, potrivit documentului citat.

Practica internaţională că o astfel de abordare ar fi posibilă prin înfiinţarea unei companii de tip joint venture pentru realizarea proiectului, care să reunească entităţi precum bănci, companii de dezvoltare imobiliară, administratorul infrastructurii feroviare şi alte entităţi interesate.

CFR SA ar participa în această companie cu terenurile puse la dispoziţie pentru proiectele adiacente de dezvoltare imobiliară. Această companie ar putea să asigure finanţarea şi realizarea investiţiei de modernizare a staţiei Bucureşti Nord, împreună cu finanţarea şi realizarea proiectelor de dezvoltare imobiliară aferente. Compania ar urma să asigure în continuare exploatarea şi valorificarea proiectelor de dezvoltare imobiliară, în scopul de a realiza recuperarea investiţiei realizate.

„O astfel de abordare este însă condiţionată de actualizarea şi consolidarea legislaţiei naţionale în domeniul reglementării parteneriatelor public-private”, mai spun autorii documentului oficial.

Aceştia arată că, din cauza magnitudinii investiţiei necesare, se exclude ipoteza finanţării majoritare din fonduri publice, naţionale şi/sau europene. Ca urmare, prin prisma practicilor internaţionale, rezultă că metoda adecvată de abordare a unui astfel de proiect constă în formarea unui parteneriat public-privat.

CITEŞTE ŞI: 

Gara de Nord din Bucureşti ar putea fi modernizată prin PPP, cu un dezvoltator de centre comerciale

Dezvoltatorii imobiliari care ar putea participa la potenţiala regenerare urbană a zonei Gara de Nord

Răzvan Cuc anunţă că Gara de Nord din Bucureşti va intra într-un proces de reabilitare

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
FBI percheziționează casa din Washington a oligarhului rus Oleg Deripaska
FBI percheziționează casa din Washington a oligarhului rus Oleg Deripaska
FBI derulează "activităţi de aplicare a legii" la locuinţa oligarhului rus Oleg Deripaska (foto) de la Washington, informează ...
Programul Comisiei Europene pentru 2022 include o iniţiativă privind un venit minim adecvat
Programul Comisiei Europene pentru 2022 include o iniţiativă privind un venit minim adecvat
Comisia Europeană a adoptat marţi programul de lucru pentru 2022, care stabileşte următoarele etape ale agendei sale ...
Ioana Mihăilă și George Cățean au primit avize negative din parte comisiilor parlamentare pentru funcțiile de miniștri ai Sănătății și Agriculturii
Ioana Mihăilă și George Cățean au primit avize negative din parte comisiilor parlamentare pentru funcțiile de miniștri ...
Ioana Mihăilă a primit aviz negativ, marţi, pentru funcţia de ministru al Sănătăţii din partea comisiilor de specialitate ...