Moldova cere asistență de la UE, dar își „securizează” banii în bănci falimentare din Rusia – DW

”Nu vă jucați cu țara!” – este apelul ex-premierului moldovean Ion Sturza către guvernanții de la Chișinău. Economiști consacrați din Republica Moldova atenționează autoritățile cu privire la riscurile care planează asupra economiei micii țări ex-sovietice, ca urmare a crizei financiare din Rusia.
Economica.net - lun, 22 dec. 2014, 18:39
Moldova cere asistență de la UE, dar își „securizează” banii în bănci falimentare din Rusia - DW

După ce săptămâna trecută, economiștii de la „Exper-Grup” au atenționat asupra riscului ce planează asupra „plasamentelor băncilor moldovenești în băncile rusești” după devalorizarea rublei rusești, luni, șeful Comisiei parlamentare pentru economie, Veaceslav Ioniță, a anunțat o cifră șocantă – 900 milioane de dolari – atât au „investit” băncile moldovenești în băncile rusești din iunie 2013 până în prezent. Asta după ce un controversat om de AFACERI, care deține și cetățenia Federației Ruse, a devenit, în mod dubios, acționar principal la Banca de Economii a Moldovei, aflată înainte de aceasta în proprietatea statului. Recent, o instanță de judecată a reîntors banca statului, dar banii deja au fost scoși din țară, informeaza Deutsche Welle

„Urât de tot!”

Potrivit lui Ioniță, este vorba de trei bănci din Moldova, care au depus banii „în câteva bănci din categoria doi și trei din Federația Rusă”. „Băncile din Moldova, au dreptul legal de a face plasamente în alte țări, dar societatea trebuie să primească răspuns la întrebările: în ce măsura Regulamentul BNM protejează banii cetățenilor în urma unor astfel de plasamente? Au încălcat sau nu băncile din Moldova regulamentele și măsurile prudențiale ale Băncii Naționale a Moldovei?”.

Întrebat de corespondentul DW, despre ce sumă este vorba, Veaceslav Ioniță a numit cifra de 10 miliarde de lei moldovenești. „Reiese că noi solicităm asistență financiară de la europeni, așteptăm INVESTIȚII străine în Moldova, dar, în același timp, ducem banii noștri în Rusia – o țară nu tocmai sigură pentru plasarea securizată a banilor”, a menționat Ioniță. El a estimat că riscul ca Moldova să piardă acești bani este foarte mare: „Sper foarte mult că banii nu au fost plasați în ruble rusești. În acest caz ar fi urât de tot!”, a apreciat președintele Comisiei parlamentare pentru economie.

De ce cade leul moldovenesc?

Potrivit lui, scoaterea, într-un an şi jumătate, a 900 milioane de dolari din țară nu avea cum să nu se răsfrângă negativ asupra cursului de schimb valutar. Astfel, leul moldovenesc este în cădere lentă de mai bine de un an, Banca Națională a Moldovei fiind nevoită să vândă, numai săptămâna trecută băncilor comerciale, peste 30 de milioane de dolari, pentru a se evita un deficit de valută pe piață.

Veaceslav Ioniță estimează că anul 2015 va fi unul greu pentru Republica Moldova dacă nu va fi ajustată urgent politica bugetar-fiscală: „Există un risc mare în ceea ce privește cursul valutar. Nu știm ce va fi cu depunerile cetățenilor în băncile plasate sub administrarea Băncii Naționale a Moldovei (Banca de Economii și Banca Socială – n.n.), plus deficitul bugetar enorm pentru anul viitor – de minim 5% din PIB”.

Ion Sturza: „Anul acesta, Moșul va ocoli Moldova!”

Nici prognozele economice făcute de ex-premierul moldovean Ion Sturza (datorită căruia Moldova a reușit să reziste în fața crizei financiare din Rusia din 1998) nu sunt îmbucurătoare. Potrivit lui, situația în țară poate deveni „dramatică” în condițiile în care doi parteneri economici importanți, Rusia și Ucraina, se află în prag de colaps economic. Zeci de mii de moldoveni sunt pe cale de a se întoarce din Rusia, presați economic și administrativ. „După devalorizarea rublei rusești, nu mai are sens să muncească pe gratis. Respectiv, remitențele, care în mare parte vin din Rusia (peste 60 la sută), se vor reduce esențial. Sistemul financiar-bancar din Moldova – no comment. Colac peste pupăză însă, se pare că, între timp, s-au „evaporat” din sistem niște „bănuți” (cam 10 miliarde de lei). La aceasta a contribuit evident politica întârziată și ciclică a Băncii Naționale vis-à-vis de cursul de schimb și, în consecință, țara suportă pierderi masive din rezervele valutare. Un alt pericol: 80% din energia electrică vine din Transnistria, de la un singur furnizor (Centrala de la Cuciurgan aflată în proprietatea unei companii ruse – n.n.), fără alternativă”, susține Ion Sturza.

El i-a îndemnat pe guvernanți să se apuce de lucru și să nu viseze la cadouri de Crăciun. „Se pare că anul acesta Moșul va ocoli Moldova!”, a conchis ex-premierul Ion Sturza.

Te-ar mai putea interesa și
Compania rusă Avtovaz începe producţia de maşini în Azerbaidjan
Compania rusă Avtovaz începe producţia de maşini în Azerbaidjan
Cea mai mare companie auto rusească, Avtovaz, a început asamblarea maşinilor Lada în Azerbaidjan, intenţionând să producă până la 1.500 de vehicule în acest an, a anunţat vineri......
Magazinele vor fi obligate să preia manual ambalajele dacă automatele nu funcţionează – Ministrul Mediului
Magazinele vor fi obligate să preia manual ambalajele dacă automatele nu funcţionează – Ministrul Mediului
Magazinele vor fi obligate să preia manual ambalajele dacă automatele nu funcţionează şi să ofere la casă contravaloarea ...
Magazinul din Gheancea al retailerului MAMBricolaj, ultimul deschis de antreprenorul Cristian Găvan, a vândut de 7,5 milioane de lei în doi ani și jumătate
Magazinul din Gheancea al retailerului MAMBricolaj, ultimul deschis de antreprenorul Cristian Găvan, a vândut de 7,5 milioane ...
MAMBricolaj Ghencea, cel mai nou magazin al rețelei care comercializează materiale și accesorii pentru mobilă, brand ...
Salariile angajaţilor Municipalităţii, majorate. Cresc în primul rând veniturile persoanelor fără studii superioare
Salariile angajaţilor Municipalităţii, majorate. Cresc în primul rând veniturile persoanelor fără studii superioare
Consiliul General al Capitalei a aprobat vineri majorarea salariilor de bază pentru funcţiile din cadrul aparatului de ...